Vladimir Soloviov cere atacuri directe asupra țărilor NATO
Vladimir Soloviov, considerat un apropiat al Kremlinului și unul dintre principalii promotori ai propagandei pro-Vladimir Putin, a reacționat violent la atacurile recente ale Ucrainei asupra bombardierelor strategice rusești.
În emisiunea sa televizată, Soloviov a afirmat că este momentul pentru „bombardarea sediului președinției ucrainene”, dar și pentru lovituri asupra unor ținte din Polonia și România, state membre NATO. Soloviov acuză Ucraina că ar fi folosit aerodromuri din România și Polonia pentru atacuri împotriva Rusiei.
Amenințările vin în contextul operațiunii ucrainene „Pânza de păianjen”, în care Kievul a lovit, cu drone de lungă rază, mai multe aeronave rusești de tip Tu-95 și Tu-160 staționate pe teritoriul Rusiei. Aceste bombardiere pot transporta armament nuclear și sunt considerate esențiale pentru doctrina strategică a Moscovei.
Vladimir Soloviov a calificat riposta Ucrainei drept „un motiv pentru un atac nuclear”, cerând o reacție dură din partea armatei ruse. El a spus că ar trebui impuse „cele mai severe cenzuri militare” pentru a opri scurgerile de informații și acțiunile coordonate ale Kievului, sugerând indirect implicarea serviciilor de informații occidentale.
„Un motiv pentru un atac nuclear. Trebuie luate celei mai severe cenzuri militare”, a spus Soloviov.
Rusia intensifică atacurile în Ucraina
În paralel cu declarațiile propagandistului Vladimir Soloviov, Moscova a lansat un atac de amploare asupra Ucrainei, utilizând peste 500 de drone și mai mult de 10 rachete. Țintele au inclus orașe din întreaga țară, însă autoritățile ucrainene susțin că au reușit să doboare cea mai mare parte a aparatelor lansate, cu un număr redus de răniți.
Andri Yermak, consilierul principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că „Rusia intensifică războiul și nu are nicio intenție de a-l opri”, adăugând că „orice escaladare poate fi oprită doar prin forță”. Potrivit acestuia, Kievul va continua să riposteze pentru a apăra suveranitatea țării.
„Rusia intensifică războiul și nu are nicio intenție de a-l opri. Orice escaladare poate fi oprită doar prin forță”, a declarat principalul consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Tot mai frecvent, Ucraina răspunde prin atacuri cu drone de precizie, unele dintre ele fiind coordonate cu sprijinul inteligenței artificiale. Loviturile recente asupra bazelor aeriene rusești au demonstrat o capacitate tehnologică și operațională în creștere, în ciuda presiunii constante din partea Moscovei.
Tensiuni diplomatice și cu Berlinul, care respinge amenințările Moscovei
Situația tensionată dintre Rusia și Ucraina produce reverberații și în plan diplomatic. Președinta Bundestagului, Julia Klöckner, a răspuns ferm la recentele declarații ale președintelui Dumei de Stat ruse, Viaceslav Volodin. Acesta amenințase Germania cu represalii și făcuse referire la al Doilea Război Mondial într-un mod pe care Klöckner l-a calificat drept o distorsionare a istoriei.
Ea a declarat public că „nu există un regim fascist la Kiev” și că Duma de Stat „ar face bine să ceară încetarea războiului” dus de Vladimir Putin. Klöckner a reafirmat sprijinul Germaniei pentru suveranitatea și libertatea Ucrainei, condamnând ferm retorica agresivă a oficialilor ruși.
