Președintele din Rusia, Vladimir Putin, a aprobat o strategie navală pe termen lung, denumită „Strategia pentru dezvoltarea marinei ruse până în 2050”, care vizează recâștigarea statutului de mare putere navală globală.
Rusia adoptă o strategie navală până în 2050
Documentul strategic a fost aprobat la sfârșitul lunii mai și urmărește reconsolidarea poziției Rusiei ca una dintre principalele puteri maritime ale lumii.
Rusia deține în prezent cea de-a treia cea mai puternică forță navală din lume, după China și Statele Unite, conform celor mai multe evaluări publice. Noua strategie reflectă o viziune pe termen lung asupra dinamicii din oceane, a amenințărilor emergente și a obiectivelor clare ale marinei ruse. În acest context, autoritățile de la Moscova au crescut cheltuielile pentru apărare și securitate la niveluri comparabile cu cele din perioada Războiului Rece, raportate la Produsul Intern Brut.
Flota rusă este compusă, potrivit surselor open-source, din 79 de submarine, dintre care 14 sunt submarine cu propulsie nucleară echipate cu rachete balistice, și 222 de nave de război. Cea mai importantă componentă a acestei flote este Flota de Nord, care are baza la Severomorsk, în Marea Barenț.
„Poziția Rusiei ca una dintre cele mai mari puteri maritime ale lumii se reface treptat. Este imposibil să desfășurăm o astfel de muncă fără o viziune pe termen lung asupra scenariilor de evoluție a situației din oceane, a provocărilor și amenințărilor în dezvoltare și, bineînțeles, fără definirea clară a scopurilor și obiectivelor cu care se confruntă Marina Rusă”, a afirmat consilierul Kremlinului, Nikolai Patrușev, conform Reuters.
Uniunea Europeană a reacționat prin lansarea propriei „Strategii pentru Marea Neagră”
Între timp, Uniunea Europeană a reacționat prin lansarea propriei „Strategii pentru Marea Neagră” în luna mai, încercând să contracareze influența în creștere a Rusiei în regiune.
În ciuda ambițiilor de expansiune și modernizare, forțele navale ruse au înregistrat pierderi importante în Marea Neagră. În aprilie 2022, Ucraina a reușit să scufunde crucișătorul „Moskva”, nava amiral a Flotei Mării Negre, cu două rachete Neptun. Cu o lună înainte, în martie 2022, nava de debarcare „Saratov” a fost distrusă în portul Berdiansk cu o rachetă Tochka.
Lista pierderilor a continuat și în 2024. În februarie, corveta „Ivanovets” a fost scufundată în apropierea Crimeei de drone navale ucrainene. În martie, nava de patrulare „Sergey Kotov” a fost la rândul său scufundată de drone Magura V5. Alte nave, inclusiv corvete, nave de debarcare și chiar submarinul „Rostov pe Don”, au fost avariate sau scoase din uz în urma unor atacuri cu drone și rachete. Ca urmare a acestor pierderi, Rusia a fost forțată să retragă o parte semnificativă din flotă din Sevastopol, repoziționând-o în portul Novorossisk.
Potrivit Marinei Ucrainei, aproximativ o treime din Flota Rusă din Marea Neagră a fost afectată de aceste atacuri, indicând o vulnerabilitate considerabilă în ciuda ambițiilor declarate ale Kremlinului.
