«Noua lege a sănătăţii trebuie să fie gata până la sfârşitul lunii iunie», declara la finalul lunii martie reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în România, Tonny Lybek. Câteva zile mai târziu, pe site-ul Ministerului Sănătăţii era publicat primul capitol din lege, referitor la organizarea spitalelor, cu menţiunea că forma lui este perfectibilă, în urma dezbaterilor. Cum era de aşteptat, textul a stârnit controverse, critici, dar şi aprobare din partea unor actori şi observatori ai sistemului sanitar românesc. Vâlva care s-a creat este justificată: în mai puţin de trei luni, va apărea legea care promite să schimbe din temelii un sistem sanitar deseori caracterizat ca fiind „bolnav“ din cauza corupţiei şi a subfinanţării.
Privatizare „pe bucăţi“ a spitalelor?
Principala modificare stipulată în document este apariţia unei entităţi hibride, pe lângă tradiţionalele spitale publice sau private: spitalul public cu structuri în care se desfăşoară activitate privată. „Măsura este benefică, pentru că medicii vor avea venituri suplimentare, iar asta ar putea reduce semnificativ plăţile informale. Şi spitalul ar câştiga din închirierea spaţiului“, este de părere Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).
Preşedintele operatorului privat MedLife, Mihai Marcu, crede însă că, deocamdată, legea nu furnizează un cadru juridic pentru privatizarea unor secții din spitalele de stat: „Poate că și noi am fi interesați să preluăm o secție la un moment dat, însă trebuie să știm clar condițiile“. Reprezentantul Alianţei Pacienţilor Cronici Români, Cezar Irimia, spune că „privaţii tulbură apele pentru a prinde peştele“. Astfel, pacienţii ar fi de acord doar cu servicii private oferite în spitalele publice pentru doritori, dar nu şi cu privatizarea secţiilor. „Pentru a face o delimitare clară, va trebui redefinit pachetul minim de servicii: cine nu va vrea să aştepte mai mult de o lună pentru o ecografie va putea plăti pentru a o face mai repede“, spune expertul în politici de sănătate al Societăţii Academice Române, Sorin Paveliu.
O altă prevedere a legii riscă să permită alegerea managerului de spital pe criterii politice, crede Vasile Astărăstoae. Pentru că spitalele se vor putea reorganiza ca fundaţii, iar managerul va putea fi numit doar de consiliul administrativ, care este în cele mai multe cazuri un consiliu judeţean. Pe de altă parte, „prin această formă de organizare, spitalele ar putea atrage finanţare suplimentară, prin programe, credite şi donaţii“, crede Victor Olsavszky, reprezentant al biroului din România al Organizației Mondiale a Sănătății.
Cu un capitol nu se face legea
Principalele nemulţumiri care l-au determinat pe preşedintele Traian Băsescu să întoarcă legea la începutul acestui an au fost legate de introducerea coplăţii şi a asigurărilor private şi de privatizarea sistemului de urgenţă. Acestea constituie şi acum subiectele fierbinţi de pe agenda legiuitorilor: Cristian Vlădescu, unul dintre autorii legii respinse de preşedinte în ianuarie, crede că aceea era cea mai bună formă a textului. Pe de altă parte, Cezar Irimia este total împotriva asigurărilor private de sănătate, pe motiv că statul „îşi va lua mâna“ de pe cei mai bolnavi şi îi va trimite la asigurătorii privaţi, care în urma evaluării riscului, ar putea să nu îi primească. „CNAS va aloca resurse către casele private pe baza numărului de asigurați atrași și a afecțiunilor acestora, ceea ce îi va împiedica pe privați să refuze pacientii cu risc crescut de boală, pentru care oricum se vor aloca sume mai mari”, spune Vlădescu.
În ceea ce priveşte coplata, principalele nemulţumiri au fost ale pacienţilor cronici, care cer să fie scutiţi de aceasta, pe motiv că nevoia lor permanentă de monitorizare nu înseamnă un abuz de servicii medicale de stat, „Coplata e un rău necesar, pentru că limitează accesul. Trebuie să realizăm că noi aveam deja coplată, dinainte de a fi fost reglementată. Plăţile informale sunt o coplată pentru acces la medicii suprasolicitaţi“, spune Sergiu Neguţ, fostul director general adjunct al operatorului de servicii medicale private Regina Maria. Ministerul a lansat, deocamdată, o dezbatere „oarbă“ a legii privind coplata, pentru încă nu au fost stabilite nici cuantumul sumelor pe care trebuie să le plătească asiguraţii, nici condiţiile în care se achită sumele.
Mărul discordiei, care a cauzat şi demisia temporară a secretarului de stat în sănătate Raed Arafat, a fost prevederea conform căreia urgenţele ar putea fi asigurate şi de firme private, pe lângă SMURD şi Serviciul de Ambulanţă. Arafat a revenit în funcţie după ce i s-a promis că nu va exista o astfel de competiţie în sistemul de urgenţă. Rămâne de văzut sub ce formă vor reglementa legiuitorii aceste trei aspecte care stârnesc dezbateri aprinse, întrucât se anunţă o vară „de foc“ pentru sistemul sanitar românesc. În ultima declaraţie referitoare la lege, ministrul sănătăţii, Ladislau Ritli, a dat un termen îndrăzneţ pentru intrarea în dezbatere a întregului proiect: luna aprilie, care deja e pe sfârşite.

"Punctele tari ale acestui capitol sunt: atragerea de noi fonduri, flexibilizarea sistemului spitalicesc şi plata medicilor în funcţie de performanţă şi de efortul depus" Vasile Astărăstoae, preşedinte, CMR

5,5 miliarde de lei este bugetul alocat sănătăţii anul acesta, cu 14,5% mai mult faţă de 2011

Te-ar putea interesa și: