Ceea ce intrigă nu este doar viteza cu care se rescriu procente, ci și strategia aleasă: o presiune fiscală considerabil mai mare pe companii și una ușor majorată pe jucători. Premierul Ilie Bolojan rezumă logica: „Taxăm puternic acolo unde rămân profiturile, iar clientul nu trebuie împins spre ilegalitate”. În aceleași momente, parlamentarii USR avertizează că „sunt cele mai curajoase măsuri împotriva unui lobby redutabil”, deși recunosc deschis că forma inițială – cu 10% impozit pe câștigurile mici – „a fost o eroare de redactare”.

Potrivit cote-pariuri.ro, aproape jumătate din premiile acordate la pariuri sportive se încadrează sub pragul de 10.000 de lei, exact segmentul unde impozitul urcă de la 3 la 4%. Astfel, statul pariază pe un plus de încasări fără a schimba dramatic comportamentul jucătorului de ocazie.

Un tablou fiscal redesenat peste noapte

Dimineața de 3 iulie aducea o schemă taxată agresiv: 27% pe veniturile operatorilor online și 10% pe câștigurile jucătorilor. A doua zi la prânz, procentul pentru premii scade la 4%, iar pentru operatorii online urcă la 30%.

„Esența nu este să pedepsim consumatorul, ci să responsabilizăm firma care face profit”, explică premierul, susținut de un raport ONJN potrivit căruia un impozit prea mare pe jucători i-ar împinge pe unii dintre aceștia să se orienteze către site-uri nelicențiate.

Pentru companii, însă, diferența se traduce în zeci de milioane. Taxa pe GGR (încasări brute minus premii) sare de la 21 la 30%, iar taxa de viciu se dublează, de la 500 la 1.000 de euro pe aparat. Într-un bar de comună, numai taxele fixe pentru două slot-machines vor costa peste 20.000 de euro pe an. Sorin Constantinescu, consultant al unor case de pariuri, afirmă tranșant: „La 30% pe GGR plus restul dărilor, 70-80% din firme închid. După primele simulări, profitabilitatea se evaporă”.

Deputata USR Diana Stoica punctează public că „se vorbește prea puțin despre procentul uriaș impus companiilor și prea mult despre acel 1% pe care îl plătește clientul în plus”. În opinia sa, „statul nu trebuie să încurajeze o activitate care deja provoacă dependență”, iar măsura de a restricționa accesul online din baruri și cafenele ar demonstra seriozitatea pachetului legislativ.

Pe termen scurt, Ministerul Finanțelor mizează pe obținerea a 320 de milioane de euro anual din noile cote, cifră contestată de industrie. Odeta Nestor, președinta Asociației Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, contraargumentează: „Un nivel de impozitare fără echivalent european împinge orice companie rațională să-și mute licența sau să iasă complet. Statul riscă să piardă taxele actuale, nu doar să rateze ținta de plus”.

Companiile mari și barurile de la colț, sub aceeași umbrelă fiscală

Raportările pentru 2024 arată că primele zece firme din gambling au rulat peste două miliarde de euro, cu profituri cumulate de aproape 300 de milioane.

În aceeași listă, există operatori cu pierderi consistente, dar cu investiții masive în marketing și sponsorizări sportive. Toate intră acum în noul cadru: 25% impozit pe veniturile jocurilor de noroc tradiționale, 30% pe online, 8% taxa Loto, plus contribuția la Fondul Cultural și la campaniile de joc responsabil.

Pentru barul de sat, dublarea taxei de viciu poate fi motiv suficient să scoată aparatele de pe perete. Pentru cazinoul online cu mii de clienți simultan, costurile urcă exponențial, dar există încă resurse de optimizare fiscală în alte jurisdicții.

„Orice business legal a fost deschis ca să plătească salarii și să obțină profit, nu să vireze peste 40% din venituri directe la stat”, subliniază Odeta Nestor.