Valentin Lazea (BNR): Pensiile mărite pe datorie subminează economia, cu excepția profesorilor și medicilor
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), trage un semnal de alarmă privind sustenabilitatea cheltuielilor publice, avertizând că majorarea pensiilor fără acoperire reală a contribuit decisiv la adâncirea deficitului bugetar. Într-o intervenție la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, Lazea a punctat că, spre deosebire de pensii, creșterea salariilor pentru profesori și medici a fost justificată, fiind o excepție necesară într-un context marcat de dezechilibre economice.
Pensiile mărite pe datorie, risc major pentru stabilitatea financiară
„Statul a majorat pensiile bazându-se pe împrumuturi externe, fără să existe resurse reale pentru aceste cheltuieli permanente. Aceasta este una dintre principalele cauze ale deficitului bugetar uriaș”, a declarat Lazea, subliniind că această abordare populistă a politicienilor riscă să compromită stabilitatea macroeconomică a României.
El a explicat că deciziile de majorare a pensiilor și salariilor în sectorul bugetar au fost luate în absența unei corelări cu productivitatea reală a economiei.
„Politicienii au pornit de la ideea că o creștere a veniturilor va stimula consumul și implicit producția. În realitate, această cerere suplimentară a dus la importuri mai mari, accentuând astfel deficitul extern”, a avertizat economistul-șef al BNR.
Patru reguli esențiale ale prudenței fiscale
Lazea a subliniat că prudența fiscală ar trebui să fie fundamentată pe câteva principii clare:
- Să nu cheltuiești peste posibilitățile reale ale bugetului.
- Să nu crești salariile mai repede decât evoluează productivitatea muncii.
- Să nu majorezi pensiile mai rapid decât cresc salariile din care acestea sunt finanțate.
- Să nu finanțezi cheltuieli permanente, precum pensiile sau salariile, din împrumuturi temporare.
Aceste reguli, afirmă Lazea, ar trebui să fie cunoscute oricărui absolvent de facultate economică, însă de prea multe ori au fost ignorate în practica guvernamentală.
De ce au fost justificate excepțiile pentru profesori și medici
Cu toate acestea, economistul-șef al BNR a făcut o distincție clară între diferitele categorii de angajați din sectorul public. „În cazul profesorilor și medicilor, majorările salariale au fost justificate, chiar dacă productivitatea economică nu atinsese încă nivelul necesar. Dacă s-ar fi așteptat atingerea acestui prag, procesul ar fi durat prea mult și ar fi afectat sectoare esențiale pentru societate”, a explicat Lazea.
Totuși, el a atras atenția că această excepție nu trebuie extinsă arbitrar la tot aparatul bugetar, unde multe creșteri de venituri nu au fost susținute de performanță sau nevoi critice.
O societate vulnerabilă la „minciuni comode”
Valentin Lazea a identificat și cauze structurale ale dezechilibrelor bugetare:
„Lipsa educației economice și preferința pentru minciuni comode în locul adevărurilor incomode au permis perpetuarea unor politici nesustenabile.”
Declarațiile economistului-șef vin în contextul în care România se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra bugetului public, iar recentele modificări legislative riscă să amplifice și mai mult dezechilibrele financiare.
