BNR: Datoria externă a României atinge un record istoric, depășind 209 miliarde euro
România înregistrează la finalul lunii mai 2025 un nou maxim istoric al datoriei externe totale, care a ajuns la 209,45 miliarde euro, potrivit datelor comunicate luni de Banca Națională a României (BNR). Comparativ cu sfârșitul anului trecut, datoria externă a crescut cu 4,56 miliarde euro în doar cinci luni, semnalând o tendință accelerată de îndatorare externă.
Din total, datoria externă pe termen lung s-a majorat până la 158,87 miliarde euro, reprezentând 75,9% din total, cu o creștere de 2,5% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 50,58 miliarde euro, echivalentul a 24,1% din total, în creștere cu 1,4% în aceeași perioadă.
Deficitul de cont curent se adâncește puternic
Dezechilibrul extern continuă să se amplifice: contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie-mai 2025, un deficit de 12,63 miliarde euro, în creștere cu peste 46% față de cele 8,61 miliarde euro raportate în primele cinci luni ale anului trecut.
Pe structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,15 miliarde euro, semnalând probleme persistente în competitivitatea exporturilor față de importuri. Balanța serviciilor a reușit să compenseze parțial, cu un excedent mai mare cu 461 milioane euro. În schimb, balanța veniturilor primare a adus un deficit suplimentar de 966 milioane euro, iar veniturile secundare au contribuit negativ cu 1,36 miliarde euro.
Investițiile străine directe, în scădere abruptă
Un semnal de alarmă îl reprezintă scăderea investițiilor directe ale nerezidenților în România, care au însumat doar 1,48 miliarde euro în primele cinci luni din 2025, față de 2,09 miliarde euro în perioada similară a anului trecut. Diminuarea vine în contextul unui climat internațional volatil și al incertitudinilor privind politicile economice interne. Din total, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 2,53 miliarde euro, însă creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 1,05 miliarde euro.
BNR precizează că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 12,5% în perioada analizată, de la 19,6% în anul 2024, ceea ce reflectă o ușoară îmbunătățire temporară a capacității de plată. Pe de altă parte, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii prin rezervele valutare s-a redus la 5,2 luni (față de 5,7 luni la final de 2024), semn că rezervele valutare nu au crescut în același ritm cu importurile.
Mai mult, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele BNR a coborât la 88,6%, față de 99,1% la 31 decembrie 2024, indicând o vulnerabilitate în cazul unor șocuri externe.
Contextul și perspectivele sunt date pe fondul unor dezechilibre structurale
Cifrele publicate de BNR vin pe fondul unor dezechilibre structurale accentuate ale economiei românești, între care deficitul bugetar ridicat, creșterea consumului pe credit și scăderea investițiilor productive au început să-și lase amprenta asupra sustenabilității finanțelor externe. Presiunile din partea piețelor internaționale, costurile ridicate de finanțare și volatilitatea cursului de schimb complică și mai mult gestionarea acestei situații.
Specialiștii avertizează că, fără măsuri fiscale și structurale rapide, România riscă să își vadă agravate vulnerabilitățile, într-un context geopolitic și financiar global incert.
