BNR. Concepții eronate care distorsionează dezbaterea publică
În contextul actual al discuțiilor privind echilibrul bugetar al României, Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, atrage atenția asupra unor concepții greșite care circulă în spațiul public și influențează în mod eronat dezbaterea politică și economică.
Unul dintre miturile des întâlnite este că reducerea deficitului bugetar se poate face exclusiv prin diminuarea cheltuielilor statului, fără a atinge veniturile.
Lazea subliniază că această abordare este nerealistă, mai ales în contextul unui volum uriaș de ajustare necesară – echivalentul a 40 de miliarde de lei (aproximativ 8 miliarde de euro).
În realitate, corectarea finanțelor publice trebuie să combine simultan reduceri de cheltuieli cu majorări sau optimizări ale veniturilor, pentru a răspunde rapid cerințelor impuse de finanțatori și agențiile de rating.
Secvențierea măsurilor: o întârziere riscantă
O altă idee păguboasă, dar încă vehiculată, este că tăierile de cheltuieli ar trebui să fie prioritare, urmând ca îmbunătățirea colectării fiscale să vină ulterior, iar majorarea taxelor să fie ultima soluție.
Economistul explică că această secvență riscă să întârzie prea mult ajustarea, România fiind presată de termenele Comisiei Europene, care așteaptă un plan concret și credibil până în luna iunie.
În plus, agențiile de rating, care analizează stabilitatea fiscală a țării, vor evalua situația în august și septembrie, iar amânarea măsurilor serioase poate afecta negativ ratingul de țară.
„Astăzi, când se vorbeşte despre buget, în spaţiul public circulă o grămadă de idei eronate care, cum să spun, modelează agenda publică şi politică într-un mod în care n-ar trebui să o facă. Şi vă dau trei exemple. O primă idee care a fost foarte în vogă, acum pare că pierde teren, este că s-ar putea face ajustarea bugetară numai pe partea de cheltuieli, deci neumblând deloc la venituri.
Dar acum se pare că liderii politici au înţeles că acest lucru nu se poate şi că trebuie făcut şi, şi, şi pe partea cheltuielilor şi pe parte de venituri. Era suficientă o discuţie deschisă cu specialiştii de la Ministerul Finanţelor Publice pentru a vedea din start, din prima zi, că ideea aceea iniţială nu funcţiona. De ce? Pentru că avem o mărime a ajustării foarte mare. 40 de miliarde de lei sau 8 miliarde euro nu se pot reduce doar pe partea de cheltuieli.
A doua idee care încă circulă, dar tot aşa, pierde din viteză, dar modelează aşteptările din nefericire, este că, „hai să tăiem întâi cheltuielile, după aia să aşteptăm o mai bună colectare a taxelor şi numai în extremis, dacă astea două nu funcţionează, hai să mărim impozitarea”. Ori când cei care spun asta neglijează urgenţa ajustării, urgenţă care e dată de aşteptările Comisiei, ca noi să venim în luna iunie cu un program credibil, pentru finanţatorii externi care aşteaptă şi ei acest lucru şi nu în ultimul rând pentru agenţiile de rating, care în august şi respectiv septembrie vor reevalua România”, a spus Valentin Lazea, la ediţia a XVII-a a conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), scrie Agerpres.
Măsuri vagi sau contestabile – un drum deja eșuat
Totodată, Lazea avertizează asupra riscului de a propune măsuri incerte sau contestabile din punct de vedere legal, cum ar fi „îmbunătățirea colectării” sau reducerea pensiilor speciale fără o bază clară și aplicabilă imediat.
România are deja un deficit de credibilitate din cauza promisiunilor neîndeplinite în trecut, iar pentru a convinge partenerii externi, măsurile propuse trebuie să fie cuantificabile și să nu poată fi atacate în justiție.
„O a treia idee care iarăşi circulă aiurea în spaţiul public, este că am putea să ne prezentăm cu măsuri greu cuantificabile sau necuantificabile şi cu măsuri care pot fi contestate în Justiţie, de genul să îmbunătăţim colectarea, să colectăm mai bine TVA, să reducem pensiile speciale şi aşa mai departe. România are un handicap de credibilitate din rundele anterioare de negocieri, când a tot promis astfel de măsuri pe care nu le-a făcut, deci astfel de măsuri nu vor avea niciun succes nici la Comisie, nici la agenţiile de rating. Trebuie să venim foarte clar cu măsuri cuantificabile şi necontestabile în Justiţie. Şi cu asta cred că am răspuns la 20 de întrebări în avans”, a declarat Valentin Lazea.
În concluzie, pentru o ajustare bugetară eficientă și credibilă, este nevoie de o strategie echilibrată, clară și aplicabilă rapid, care să combine reforme pe partea de venituri cu reducerea responsabilă a cheltuielilor, evitând clișeele și ideile depășite care nu țin cont de realitățile economice și presiunile externe.
