Un sistem dezechilibrat cu pensionări la 47 de ani și pensii mai mari decât salariile
Premierul Ilie Bolojan a explicat că în prezent, două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la vârste foarte scăzute, de 47, 48 sau 49 de ani, ceea ce creează un dezechilibru grav în sistem.
În opinia sa, această practică este anormală și contravine oricăror standarde europene, mai ales că, în multe cazuri, pensiile depășesc salariile de bază.
El consideră că vârsta la care un profesionist atinge maturitatea este tocmai cea de 45-50 de ani, iar statul ar trebui să valorifice experiența acumulată, nu să încurajeze ieșirea din activitate. Bolojan a subliniat că pensionările premature contribuie la criza de personal, atât în sistemul public, cât și în cel privat, și afectează funcționarea eficientă a instituțiilor.
„Se presupune – şi cred că este corect – faptul că, atunci când un om ajunge la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce înseamnă, cu siguranţă, peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experienţă importantă în profesie, să poată pune această experienţă în slujba interesului public. Şi, cu siguranţă, atunci când vom avea un corp de magistraţi care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă vom clarifica cadrul legal şi vom îmbunătăţi calitatea legislaţiei, vom avea o justiţie mult mai performantă în România”, a spus şeful Executivului.
Interpretărilor legislative au dus la plăți de 10 miliarde de lei în instanță
Premierul a atras atenția și asupra faptului că, din cauza interpretărilor legislative neclare, guvernele din ultimii ani au fost obligate să plătească aproximativ 10 miliarde de lei – echivalentul a 2 miliarde de euro – reprezentând diferențe salariale în sistemul de justiție.
Aceste sume au fost generate de mii de procese intentate de magistrați pentru drepturi salariale considerate neacordate sau discriminatorii. Au existat situații în care salariile în anumite parchete erau mai mari decât în altele, fiind catalogate ca discriminări. Au fost, de asemenea, litigii pentru sporuri, compensații pentru condiții improprii, valoarea de referință sectorială și alte prevederi vagi din lege.
Ilie Bolojan a explicat că unele dintre aceste sume nu au fost achitate nici până în prezent, fiind eșalonate sau reevaluate, și că problema persistă din cauza lipsei unui cadru normativ clar și coerent.
„Avem legi de salarizare interpretabile, neclare, care, de multe ori, au fost forţate în interpretare. Această situaţie, care ţine atât de calitatea legislaţiei, cât şi de interpretarea ei, ne-a dus în situaţia în care, în ultimii ani, am avut peste 20.000 de acţiuni în instanţele din România, intentate de persoane din sistemul de justiţie, pentru drepturi salariale, bazate pe aspecte ce ţin de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special salariile sunt mai mari decât la un parchet obişnuit a fost considerat discriminare.
Au existat şi litigii privind sporuri, despăgubiri pentru condiţii improprii de muncă, aşa-numitul VRS (valoarea de referinţă sectorială), un indicator de creştere a salariilor, precum şi acte administrative validate prin hotărâri judecătoreşti.
Cert este că, în urma acestor sentinţe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au fost obligate să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro, reprezentând diferenţe salariale în acest sistem”, a anunţat premierul.
Legea nouă de salarizare, în pregătire pentru toamnă
Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării, care ar urma să elimine interpretările abuzive și să introducă reguli transparente, aplicabile unitar. Premierul a precizat că nu este vorba despre tăieri salariale, ci despre introducerea unui sistem stabil, predictibil și echitabil.
Ilie Bolojan consideră că actuala formă legislativă este prea permisivă și generează neînțelegeri, motiv pentru care reforma ar trebui să fie finalizată în toamna acestui an. În opinia sa, dialogul cu sistemul de justiție este esențial, dar intervenția legislativă nu mai poate fi amânată.
Un model care nu se regăsește nicăieri în Europa
Premierul a mai remarcat că în ultimii ani, pensiile din sistemul de justiție au fost calculate în raport cu ultimul salariu, în baza unei formule care prevedea 80% din venitul brut.
„Am avut două etape ale acestei acumulări negative. Au fost ani, înainte de 2020, în care, practic, din cauza formulei prevăzute în lege – şi anume că pensia unui magistrat este de 80% din venitul brut –, pensiile ajungeau să fie mai mari decât salariile, ceea ce este total anormal şi nu există nicăieri altundeva”, a subliniat Bolojan.
În practică, acest lucru a dus la situații în care pensiile depășeau venitul încasat în perioada activă. Potrivit calculelor prezentate, pensiile medii ale magistraților ajung la aproximativ 24.000-25.000 de lei net, în timp ce pensia medie în România este de cinci ori mai mică.
Ilie Bolojan a semnalat că acest model nu se întâlnește în nicio altă țară europeană și creează o ruptură gravă între categoriile profesionale, dar și o presiune enormă asupra bugetului de stat.
„Dacă faceţi o comparaţie cu pensia medie din România, care este undeva între 500 şi 600 de euro, ne dăm seama că există o diferenţă foarte mare, iar în niciun sistem european nu există o astfel de prevedere, în care pensia să fie mai mare decât salariul sau să fie egală cu ultimul salariu”, a menţionat Ilie Bolojan.
