Ilie Bolojan, anunț oficial despre pensiile speciale
Marți, la ora 12.00, premierul Ilie Bolojan a făcut un anunț important privind reforma pensiilor speciale. Șeful Executivului a afirmat că va asigura sprijin financiar pentru refacerea infrastructurii și pentru persoanele ale căror case au fost afectate sau care au suferit în urma evenimentelor. El a menționat că există o urgență legată de clarificarea modului de pensionare a magistraților.
De asemenea, a precizat că România are reținute peste 800 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii unor condiții din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 de milioane sunt blocate până la soluționarea acestei probleme. Termenul pentru îndeplinirea jaloanelor este luna noiembrie, iar în caz contrar, țara riscă să piardă aceste fonduri.
Șeful Executivului a subliniat că rezolvarea acestei situații are și o componentă importantă legată de echitatea socială, deoarece pensiile magistraților sunt mult mai mari decât alte pensii, ceea ce creează o nedreptate socială. În final, a arătat că soluționarea acestei probleme și reforma sistemului de salarizare sunt esențiale pentru eficiența sistemului judiciar și pentru îmbunătățirea actului de justiție.
„Vom asigura sprijinul financiar necesar pentru refacerea infrastructurii și cei care au avut case afectate sau care au avut de suferit.
Așa cum știți, avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații.
Avem reținute peste 800 de milioane euro pentru trei cauze neîndeplinite din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 mil euro sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții. Avem ca termene noiembrie pentru îndeplinirea jaloanelor, altfel pierdem banii.
Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante. Unul care ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială.
Rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea actului de justiție”, a declarat acesta în cadrul conferinței de presă.
Ilie Bolojan a afirmat că persoanele aflate la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, ar trebui să își folosească experiența în serviciul public. El a adăugat că, odată ce corpul magistraților va rămâne activ până la vârsta de pensionare, calitatea serviciului de justiție se va îmbunătăți considerabil.
„Atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, trebuie să poată pune această experiență în serviciul public.
Când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta de pensionare, vom avea o calitate a serviciului de justiție mult îmbunătățită”, a spus el.
Problemele din zona de justiție
Premierul a afirmat că s-au acumulat mai multe probleme în zona de justiție. Potrivit acestuia, prima dintre ele este ieșirea la pensie prea devreme.
„Care sunt problemele acumulate în zona de justiție:
Una din problemele majore e ieșirea la pensie prea repede.
Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și timp de trei luni de zile am semnat pensionări de magistrați, două treimi ies la pensie la 47-49 de ani, o vârstă a maturității profesionale și e doar o problemă de calitate, dar nu doar de calitate, ci și de sustenabilitate.
Nu mai avem oameni care înlocuiască oamenii experimentați din sistemele publice. Generațiile care vin sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie. Avem o criză a forței de muncă.
Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă”, a declarat acesta.
A doua problemă, a explicat șeful Executivului, este faptul că valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu.
„O a doua problemă acumulată este faptul că valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu.
Am avut două etape, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege – pensia era 80% din venitul brut, în fapt înseamnă mai mult decât venitul net.
Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private.
Am avut faza în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Practic, în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu.
Dacă facem un calcul al unei pensii medii, se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, 5.000 de euro net. Pensia medie este în România între 500-600 de euro, o diferență foarte mare.
Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere”, a spus el.
Ilie Bolojan a mai afirmat că o a treia problemă, nerezolvată prin propunerea actuală, este necesitatea unei legi clare a salarizării, care ar putea fi adoptată până în toamnă
„A treia problemă, care nu este rezolvată prin această propunere, trebuie gândită o lege de salarizare clară, estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare și de multe ori forțate în interpretare.
Această situație a dus la situația în care am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, bazate pe discriminare, acordare de sporuri, despăgubiri condiții necorespunzătoare, valoarea de referință sectorială sau acte administrative validate prin hotărâri judectorești.
În urma aceste sentințe în cascadă, guvernele au trebuit să plătească aproximativ 2 mld euro diferențe salariale în acest sistem.
Înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe, alte miliarde de lei, un sistem impredictibil de salarizare cu sume importante de bani pe care nu le putem prevedea. În condițiile în care suntem în această criză bugetară, e nevoie să intervenim pentru a veni cu o lege de salarizare care să fie clară.
Nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pentru a avea predictibilitate”, a spus premierul.
Vârsta de pensionare crește la 65 de ani
Premierul a explicat că pentru primele două probleme propun creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani și majorarea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani. Acesta a menționat că un magistrat care începe cariera de la începutul sistemului poate ieși la pensie mai devreme, la 58 de ani, însă pentru fiecare an înainte de vârsta standard va pierde 2% din pensie, aplicând astfel principiul contributivității.
De asemenea, Ilie Bolojan remarcat că doar o mică parte dintre magistrați au ales să lucreze după vârsta standard și că acest lucru va influența pozitiv calitatea actului de justiție și unitatea sentințelor în viitor. În ceea ce privește cuantumul pensiei, premierul a precizat că în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
„Ce propunem pentru primele două probleme.
Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de 65 de ani.
Vechimea de azi, 25 de ani, propunem majorarea la 35 de ani.
Un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură poate ieși la pensie mai repede, dar la 58 de ani. Ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede să piardă 2 procente din pensie, astfel încât pe logica de contributivitate, să existe această formulă.
Azi avem o mică parte care au preferat să rămână să lucreze, și le mulțumesc, după vârsta standard de activitate. Cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție, sentințe unitare.
Cuantumul pensiei
Am analizat sistemele din țările UE, vârsta de pensionare de 65 de ani în aproape toate țarile UE”, a anunțat șeful Executivului.
Cum se va calcula cuantumul pensiei
Potrivit premierului, majoritatea țărilor calculează cuantumul pensiei ca procent din salariile nete din ultimii ani de activitate, cu valori între 65-70%. România propune un plafon maxim al pensiei de 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut cum este în prezent, valoare situată la limita superioară a standardelor UE.
Calculul pensiei va fi făcut pe baza unui procent de 55% din venitul brut din ultimii 5 ani, dar fără a depăși 70% din ultimul salariu net.
Propunerile includ și dispoziții tranzitorii pentru magistrații care au îndeplinit condițiile de pensionare, permițându-le să rămână în sistem pentru a evita fluctuațiile mari în justiție. De asemenea, aceste propuneri respectă legislația în vigoare și deciziile Curții Constituționale, iar detalii suplimentare urmează să fie comunicate oficial și discutate cu părțile interesate.
„În ce privește cuantumul, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, de la care se calculează procente.
În unele țări avem un sistem total contributiv, în cele mai multe țări există o formulă care ne duce în situația de a ne apropia de o valoare de 65-70 la sută din veniturile nete din ultimii ani de activitate.
Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază, dar și de formulele din legislația românăească.
Propunerea e ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut ca azi. O valoare oricum la marja superioară a situației din UE.
Calculul efectiv se face raportat la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aceste propuneri mai au și alte elemente, aspecte de tehnicalitățile care nu cred că țin de interesul opiniei publice. Vom comunica azi textele de lege cu toate detaliile, vom purta discuții cu toți cei interesați.
Săptămâna viitoare dorim să avem acest pachet definitivat.
Avem azi magistrați care au îndeplinit condițiile de pensionare, și pentru a nu părăsi sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii care permit pensionarea după vechea lege și să lucreze cât doresc, pentru a nu avea fluctuații majore în sistemul de justiție.
Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație, au fost analizate deciziile CCR astfel încât propunerile să îndeplinească aceste decizii”
Știre inițială
Cu o zi in urmă, acesta a declarat pentru G4 Media că legea privind pensiile speciale este aproape gata și că urmează să fie pus în dezbatere.
Prim-ministrul a evidențiat că modificările legate de indemnizațiile și vârsta de pensionare ale magistraților sunt indispensabile, ținând cont de necesitatea reformelor solicitate și din partea cetățenilor, în contextul actual al deficitului bugetar.
Ilie Bolojan a afirmat că pensiile speciale și anticipate nu pot rămâne „la un nivel care înseamnă o mare injustiție socială”. El a precizat că aceste măsuri vor face parte din pachetul legislativ ce urmează să fie adoptat luna viitoare.
„Creşte vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, creşte durata după care te poţi pensiona şi clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în aşa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce priveşte cuantumul pensiei, dar cât priveşte şi modalitatea la care se raportează.
Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituţional, se referă la viitor”, a transmis acesta.
