Vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani. Proiectul legislativ este aproape finalizat, iar premierul Ilie Bolojan a precizat că acesta va propune stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați, după modelul practicat în majoritatea statelor europene. În paralel, valoarea pensiei va fi apropiată de indemnizația în plată, urmând să fie respectate principiile de echitate și predictibilitate.
Guvernul vrea să crească vârsta de pensionare a magistraților
Conform declarațiilor oficiale, pentru a evita orice risc de neconstituționalitate, proiectul va integra o etapizare clară a creșterii vârstei de pensionare, menținând elemente de stabilitate pentru cei aflați deja în sistem.
Guvernul urmărește astfel să impună un cadru normativ coerent, fără modificări frecvente, care să asigure atât stabilitatea statutului profesional al magistraților, cât și echilibrul bugetar.
„Prin programul de guvernare ne-am propus să ducem vârsta de pensionare în ceea ce-i priveşte pe magistraţi la vârsta standard. Pentru a face acest lucru ne preocupăm ca proiectul care va deveni lege să fie unul constituţional, bazat pe toate exigenţele care vin atât din coordonata de UE cât şi din jurisprudenţa CCR şi să fie rezultatul unui dialog între puterile statului”, a declarat ministrul.
Au fost adoptate peste 20 de acte normative care au schimbat de mai multe ori statutul pensiilor din justiție
Ministrul Justiției a subliniat că în ultimele decenii au fost adoptate peste 20 de acte normative care au schimbat de mai multe ori statutul pensiilor din justiție, inclusiv în ceea ce privește sporurile. Această practică trebuie să înceteze, iar noul cadru legislativ să asigure reguli clare și valabile pe termen lung, care să nu fie percepute ca sancțiuni sau penalizări.
„Cu siguranţă va apărea acest proiect. Cu siguranţă câteva lucruri vor trebui respectate. În primul rând, dacă atingem vârsta de pensionare există deja o lege care duce vârsta de pensionare prin etapizare la 60 de ani, trebuie păstrate elementele de predictibilitate. Una este ca indemnizaţia sau pensia să fie cât mai apropiate de indemnizaţia în plată, alta este să existe o predictibilitate care se poate regăsi într-un mecanism de creştere etapizată. Aceste elemente combinate trebuie să asigure succesul de constituţionalitate al legii. Sunt peste 20 de acte normative în timp care au tot modificat statutul privind pensiile magistraților, sporuri, nesporuri. Această situaţie trebuie să înceteze.
Dacă stabilim o normă şi o regulă ea trebuie să fie pentru mult timp de acum încolo, dacă stabilim nişte criterii de salarizare, acestea trebuie să fie stabilite şi predictibile, să nu schimbăm în fiecare an. Sub nicio formă nu trebuie discutat sub formă de termeni de pedeapsă sau de sancţiune, departe de noi o astfel de intenţie”, a conchis Radu Marinescu.
Reforma pensiilor în justiție va fi rezultatul unui dialog interinstituțional, cu respectarea recomandărilor europene, a jurisprudenței Curții Constituționale și a principiilor fundamentale ale statului de drept.
