Măsurile propuse de Guvern privind pensiile speciale
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de reformă a pensiilor speciale, aflat în al treilea pachet fiscal, vizează în mod direct sistemul de justiție.
Printre schimbările esențiale propuse se regăsesc:
-
Creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani pentru magistrați.
-
Stabilirea unei vechimi minime de 35 de ani în profesii juridice pentru a putea ieși la pensie.
-
Limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, cu un nou criteriu de calcul bazat pe media veniturilor brute din ultimii cinci ani.
-
Introducerea pensionării anticipate de la vârsta de 58 de ani, dar cu penalizări semnificative.
Premierul a precizat că toate modificările vor fi aplicate doar pentru viitor, tocmai pentru a nu afecta drepturi deja dobândite. Această abordare este considerată esențială pentru validarea proiectului de către Curtea Constituțională.
Agustin Zegrean: Dacă legea va fi bine făcută nu are de ce să nu treacă de CCR
Agustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat că legea propusă de Guvern poate trece testul constituționalității dacă nu afectează retroactiv pensiile deja în plată.
El a explicat că principala problemă a proiectelor anterioare a fost tocmai caracterul retroactiv, care contravine Constituției.
„N-are de ce să nu treacă de Curtea Constituțională, pentru că întotdeauna au fost respinse propunerile acestea de schimbare pe motiv că legea nu poate să retroactiveze. Dacă Legea va fi bine făcută după acest aspect nu are de ce să nu treacă. (…) Dacă vă face o lege care să nu afecteze drepturile câștigate deja, că toată lumea se spune că sunt drepturi câștigate și nu le poți afecta, atunci nu are de ce să se oprească la Curtea Constituțională, după acest aspect, dar poate că găsesc alte motive”, explică fostul președinte CCR Augustin Zegrean pentru Adevărul.
Totuși, Zegrean a criticat modul în care actualii decidenți aleg să facă reforme, preferând asumarea răspunderii guvernamentale în locul adoptării prin dezbatere parlamentară. El a spus că se „joacă cu termenii, se joacă cu Constituția, se joacă cu democrația” și că schimbările frecvente în legislație dăunează stabilității sistemului.
„Nu se mai adoptă legi, acum se adoptă pachete, ca la Moș Crăciun e acum. Se joacă cu termenii, se joacă cu Constituția, se joacă cu democrația. Asta fac ei acum”, mai spune Augustin Zegrean.
„Nu mai pot să spun nimic despre ce fac ei, pentru că nimic nu are sens. Și se pare că și Curtea face tot ce vrea, sau mai degrabă tot ce vor ei”.
Fostul judecător a avertizat că noua lege va genera tensiuni între actualii pensionari și cei care se vor pensiona în viitor, întrucât aceștia vor beneficia de condiții diferite.
Cu toate acestea, a reamintit că jurisprudența CEDO stabilește că dreptul la pensie este garantat, nu și cuantumul acesteia, ceea ce oferă un cadru legal pentru o reformă limitativă.
„Discuții vor fi, numai că este practică CEDO care spune că legea nu îți garantează cuantumul pensiei. Legea îți garantează dreptul la pensie, nu cuantumul ei”, mai completează fostul șef CCR.
Tudorel Toader: Vârsta de pensionare nu este o problemă de constituționalitate
La rândul său, Tudorel Toader, fost judecător CCR și fost ministru al Justiției, a declarat că vârsta de pensionare ține exclusiv de competența legiuitorului și nu reprezintă un risc constituțional. Acesta a explicat că deciziile CCR nu au stabilit un drept la o anumită vârstă de pensionare și că propunerea Guvernului, care limitează pensia la 70% din ultimul salariu net, este apropiată de formula actuală, dar mai echilibrată fiscal.
Toader a remarcat că până în prezent, pensia magistraților putea depăși salariul, o situație considerată anormală. În opinia sa, plafonarea propusă este justificată, atât juridic, cât și moral, mai ales că în trecut vechimea de 25 de ani în sistem era deseori completată cu ani lucrați în alte profesii juridice.
„Ceea ce se propune în proiectul de lege – 70% – este aproape de 80% cât este încă astăzi în vigoare, cu deosebirea că 80% este astăzi din brut, 70% este din net. Nu cred că este o problemă de neconstituționalitate. Dar, niciuna din deciziile anterioare n-a întrezărit posibilitatea ca pensia să fie chiar mai mare decât ultimul salariu. Și atunci pare că este corectă această soluție pe care o propune Guvernul? Personal, consider și eu că dincolo de neconstituționalitate este nefiresc să ies la pensie cu mai mult decât salariul pe care în aveam”, a explicat Tudorel Toader la Digi24.
Deși conținutul reformei nu ridică probleme constituționale majore, procedura de adoptare poate deveni o vulnerabilitate, avertizează juriștii. Dacă legea este asumată de Guvern fără respectarea tuturor etapelor — avize, consultări, norme de funcționare parlamentară — pot apărea obiecții de neconstituționalitate procedurală.
Tudorel Toader a menționat că, deși asumarea răspunderii exclude problema bicameralismului, rămân alte condiții procedurale obligatorii care trebuie respectate cu strictețe pentru a evita contestări la Curtea Constituțională.
„Sunt multe decizii de necondiționalitate care au luat în considerare procedura de legiferare. Aici, dacă se angajează răspunderea, nu se mai pune programa bi-cameralismului, dar problema este că au nevoie de avizele prealabile în toate, de forum, de componența plenului. Sunt probleme de procedură care cu rigurozitate trebuie fie respectate și ca legea să fie constituțională și din acest punct de vedere”, a spus acesta.
Premierul Ilie Bolojan a legat în mod direct reforma pensiilor speciale de blocajele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România are în prezent suspendate plăți de 230 de milioane de euro, iar în total, țara riscă să piardă peste 800 de milioane de euro dacă nu îndeplinește cerințele privind reforma sistemului de pensii.
