Kaliningrad, un teritoriu mic cu o miză geopolitică uriașă
Regiunea Kaliningrad, separată de teritoriul rusesc principal, este situată între Polonia și Lituania și reprezintă una dintre cele mai militarizate zone ale Europei.
Cu o lungime de doar 75 de kilometri, Kaliningrad adăpostește sisteme avansate de rachete și o infrastructură strategică, inclusiv instalații nucleare. De aceea, este considerată un punct vulnerabil, dar vital pentru Federația Rusă.
În acest context tensionat, Nicolai Patrușev, fost director al Serviciului Federal de Securitate și actual consilier al lui Vladimir Putin, a transmis că orice încercare de atac militar asupra Kaliningradului va fi întâmpinată cu un răspuns imediat, „inclusiv prin utilizarea armelor nucleare”.
Potrivit declarațiilor publicate de presa pro-Kremlin, Patrușev ar fi avertizat că un atac asupra regiunii ar echivala cu un „război nuclear”, transmite bloknot.ru.
„Un atac asupra Kalinigradului înseamnă război nuclear”, spune acesta.
Declarația sa a venit ca reacție la afirmațiile generalului american Christopher Donahue, comandantul forțelor terestre NATO în Europa, care a susținut că alianța este capabilă să „neutralizeze potențialul defensiv al Rusiei în Kaliningrad mai rapid ca niciodată”.
Pe fondul acestor tensiuni, oficiali polonezi și-au exprimat, în trecut, poziții tranșante cu privire la statutul regiunii. Generalul Waldemar Skrzypczak, fost comandant al forțelor terestre din Polonia, a declarat în 2022 că Kaliningrad este „sub ocupație rusă din 1945” și că, istoric, a aparținut Prusiei și Poloniei. Această retorică a reaprins discuțiile despre legitimitatea controlului rusesc asupra regiunii, în special în contextul agresiunii ruse din Ucraina.
Kaliningradul, cunoscut anterior ca Königsberg, a fost anexat de URSS la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. După expulzarea populației germane, sovieticii au rusificat zona și au transformat-o într-o bază militară strategică, situație care continuă și astăzi.
Coridorul baltic și demilitarizarea completă a Finlandei
Experții militari susțin că, în eventualitatea unui atac la Kaliningrad, Rusia ar putea răspunde prin ocuparea țărilor baltice, pentru a-și crea un coridor terestru către enclavă.
În acest sens, Elena Panina, directoarea institutului RUSSTRAT, a afirmat că securitatea regiunii pe termen lung poate fi garantată doar prin crearea unui coridor prin statele baltice și prin demilitarizarea completă a Finlandei.
Aceste declarații, deși provenite din zona ideologică a Kremlinului, alimentează temerile privind o posibilă escaladare militară. NATO, la rândul său, a lansat strategii de consolidare a flancului estic, inclusiv mobilizări în apropierea Kaliningradului, ceea ce alimentează și mai mult tensiunea în regiune.
