Într-o postare recentă pe Facebook, Adrian Negrescu a subliniat faptul că inflația va fi una dintre cele mai mari probleme economice ale perioadei următoare. Agenția de rating S&P estimează o inflație de 9%, un nivel care ar putea influența în mod semnificativ dinamica vânzărilor și competitivitatea firmelor românești.
Adrian Negrescu spune că inflația va fi una dintre cele mai mari probleme economice ale perioadei următoare
Această prognoză ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea economică și la capacitatea companiilor din România de a rezista presiunilor externe și interne. Managerii industriali reacționează deja cu prudență, în condițiile în care creșterea costurilor afectează investițiile, planificarea producției și strategiile comerciale.
În acest context, evoluția economică a României rămâne incertă, iar riscul unei stagnări se conturează tot mai clar. Adaptarea la noile condiții va depinde atât de reacția mediului privat, cât și de măsurile economice pe care autoritățile le vor lua pentru a limita impactul inflației și pentru a sprijini competitivitatea firmelor locale.
„Managerii din industrie privesc cu ingrijorare la cresterea preturilor si anticipeaza o stagnare economica, potrivit barometrului realizat de INS. Inflatia va fi, intradevar, o mare provocare. S&P o vede la 9%, fapt care va influenta semnificativ dinamica vanzarilor, competitivitatea firmelor romanesti”, a scris economistul pe Facebook.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Economistul atrage atenția asupra dezechilibrelor majore din execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2025
De asemenea, economistul atrage atenția și asupra dezechilibrelor majore din execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2025, pe care le consideră o confirmare clară a faptului că bugetul de stat a fost întocmit greșit încă de la început. El consideră că proiecția bugetară a fost construită pe baze nerealiste, mizând pe o creștere economică de 2,5% și venituri suplimentare de 9,7 miliarde de lei, adică o creștere de 16,2% față de anul anterior.
Negrescu descrie bugetul ca fiind o construcție confuză și dezechilibrată, care a dus la o serie de efecte negative asupra economiei. În loc ca deficitul bugetar să scadă, așa cum era estimat, acesta a crescut cu 6 miliarde de lei, ajungând la aproximativ 90 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,68% din PIB. Totul s-a întâmplat în condițiile în care veniturile au crescut cu 12,7%, iar cheltuielile cu 12,1%.
„Executia bugetară după primele 6 luni vine să confirme cât de eronat a fost întocmit bugetul de stat pe 2025. O construcție bulversantă care miza pe o creștere economică de 2,5% și venituri suplimentare de 9,7 mld. lei, în creștere cu 16,2 %. O șaorma bugetară cu de toate care s-a dovedit extrem de toxică, dovadă că a dat peste cap toate calculele, iar acum tragem ponoasele. Cine răspunde pentru această lege a bugetului care n-are nicio legătură cu realitatea – INS, Comisia Națională de Prognoză, Min. Finanțelor condus de dl. Barna?”, a scris economistul în altă postare.
Printre cele mai mari creșteri se numără cheltuielile cu dobânzile
Printre cele mai mari creșteri se numără cheltuielile cu dobânzile, care au crescut cu 7,62 miliarde de lei, ajungând la 25,23 miliarde de lei după primele șase luni. În paralel, cheltuielile de personal au crescut cu 10,1%, până la 85,4 miliarde de lei, adică aproape 4,5% din PIB, ceea ce adaugă presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Economistul pune sub semnul întrebării responsabilitatea instituțiilor care au contribuit la fundamentarea bugetului, precum Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză și Ministerul Finanțelor condus de Barna. El susține că avertismentele lansate anterior, privind caracterul nerealist al legii bugetului, au fost ignorate, fiind etichetate ca pesimism exagerat sau „apocalipsă bugetară”.
În opinia lui Adrian Negrescu, dacă nu se vor lua măsuri urgente de reducere a cheltuielilor, există un risc real de depășire a deficitului bugetar din 2024. Eforturile de reformă ar putea fi compromise de cheltuieli necontrolate, precum cele asociate programului Anghel Saligny, pe care o parte a clasei politice le consideră în continuare esențiale.
„La momentul adoptării în parlament, spuneam că legea bugetului pe 2025 este o construcție ireală, științifico-fantastică, iar politicienii ne acuzau, în continuare, că promovăm ,,apocalipsa’’ bugetară. Cert este că, după primele șase luni, deficitul bugetar în loc să scadă, crește cu 6 miliarde de lei, la aprox. 90 mld. lei (3,68%) in condițiile în care veniturile au crescut cu 12,7% și cheltuielile cu 12,1%.
Cel mai spectaculos au crescut cheltuielile cu dobânzile, cu 7,62 miliarde, la 25, 23 miliarde după primele șase luni. Și cheltuielile de personal continuă să crească, cu 10,1%, la 85,4 miliarde de lei, adică aproape 4,5% din PIB. Dacă nu vom strânge cureaua, dacă nu vom tăia din cheltuieli, riscul de a depăși deficitul bugetar de anul trecut este unul real. Iar întregul efort de reformă se va dilua în cheltuielile deșănțate pe care unii politicieni le consideră esențiale, cum ar fi cele din programul Anghel Saligny”, a conchis acesta.
Postarea poate fi vizualizată aici.
