Provocările economice ale României în 2025
Economia României pe muchie de cuțit. Într-un raport recent elaborat de Allianz Trade, specialist global în asigurarea creditului comercial și evaluarea riscurilor de țară, România este plasată într-un context economic delicat pentru anul 2025.
Evaluarea subliniază faptul că țara se confruntă cu dezechilibre structurale importante, care sporesc vulnerabilitatea la șocuri externe și interne pe termen scurt și mediu.
Creștere economică slabă în contextul unei piețe globale imprevizibile
După două decenii marcate de o performanță peste media piețelor emergente, cu un avans mediu anual al PIB de 3,7%, economia românească traversează acum o etapă de încetinire semnificativă. După contracții și recuperări bruşte – exemplu fiind reculul de aproape 4% în 2020 urmat de o revenire de aproape 6% în 2021 – efectele războiului din Ucraina și creșterea prețurilor la energie au temperat avântul.
În primele semestre ale anului 2024, dinamica s-a atenuat la 1,4%, iar în trimestrul al treilea s-a înregistrat chiar o contracție, ceea ce a condus la un avans anual modest de sub 1%. Previziunile indică o revenire lentă, cu o creștere de aproximativ 1% în 2025, urmată de o accelerare moderată în 2026. Impulsul va veni mai ales din reluarea investițiilor publice și creșterea consumului intern, dar măsurile stricte de consolidare fiscală vor limita potențialul de expansiune.
Inflația rămâne o problemă, politica monetară evoluează prudent
Chiar dacă Banca Națională a României a majorat semnificativ dobânzile începând din 2021 pentru a tempera presiunile inflaționiste, rata inflației continuă să fie ridicată comparativ cu regiunea. După ce a atins vârfuri importante în 2022, inflația s-a situat în jurul a 5,6% în 2024, cu așteptări de scădere graduală spre 4,8% în 2025 și 3,8% în 2026. Acest proces este influențat de creșterea costurilor alimentelor, salariilor și impactul unor politici fiscale expansive.
Banca Centrală a început un nou ciclu de relaxare monetară în 2024, reducând dobânda cheie, dar în continuare adoptă o poziție precaută, conștientă de riscurile ce pot surveni dintr-o relaxare prematură.
Finanțele publice și externe – presiuni tot mai mari
Economia României pe muchie de cuțit. Deficitul bugetar a crescut alarmant în ultimii ani, ajungând la un nivel record de peste 9% din PIB în 2024, cel mai ridicat în Uniunea Europeană. Creșterea datoriei publice, ce a urcat de la 35% în 2019 la aproape 50% în 2023, se va intensifica, riscând să depășească 60% în următorii doi ani. Reducerea deficitului sub pragul european de 3% până în 2031 este o condiție esențială, însă drumul este dificil și va necesita măsuri susținute de consolidare fiscală.
La nivel corporativ, companiile resimt efectele unor costuri mai mari, taxe suplimentare și probleme de lichiditate tot mai frecvente. Întârzierile în plata facturilor, în special în relațiile cu statul, precum în sectorul farmaceutic sau construcții, perturbă circulația capitalului și cresc riscul de insolvență, afectând întregul ecosistem economic.
Pe plan extern, deficitul contului curent rămâne ridicat, în jur de 7,5% din PIB, iar acoperirea acestuia cu investiții străine directe este redusă – aproximativ o treime din valoarea necesară pentru un echilibru confortabil. Creșterea datoriei externe până la 60% din PIB indică o dependență sporită de finanțarea din exterior, sporind astfel vulnerabilitatea la schimbările de percepție ale investitorilor.
„Consolidarea fiscală începută recent are șanse bune să mențină rating-ul de țară al României la un nivel recomandat investițiilor pentru următoarele 6-12 luni. Reducerea deficitului bugetar era imperios necesar a se întâmpla, însă nu trebuie neglijat nici potențialul de creștere a inflației (alimentat atât de creșterea prețurilor la energie cât și a TVA-ului și a altor taxe) și efectul asupra creșterii economice, care la acest moment va încetini cu mult sub media ultimilor ani. La nivel micro, semnalele negative au început să se înmulțească, companiile experimentând într-o mai mare măsură scăderi ale profitabilității, cel puțin la nivel net (prin creșterea cheltuielilor cu dobânda dar și datorită taxării suplimentare) și tot mai dese probleme de lichiditate. Lichiditatea deficitară s-a manifestat în ultima instanță prin întârzierile la plată furnizorilor, a căror frecvență s-a tot amplificat în ultimii doi ani. Factorii sunt multipli, începând cu lipsa de profitabilitate, decapitalizarea companiilor prin distribuția excesivă de dividende și continuând cu extinderea termenelor de încasare către clienți într-un efort de impulsionare a vânzărilor ori pur și simplu din lipsă de numerar disponibil. Dintre toți aceștia, poate cei mai nocivi sunt extinderea termenelor de încasare/plată, întrucât afectează mare parte din fluxul de numerar și au efect de propagare în lanț la nivelul întregii economii. Încasările de volum de la beneficiarii de Stat pe anumite segmente, cum ar fi cel farmaceutic sau construcțiile, au loc din când în când cu întârziere de mai multe zile, contribuind la încetinirea fluxului de numerar al companiilor creditoare și implicit la creșterea riscului de insolvență.” – Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director, Allianz Trade
Mediul de afaceri și provocările politice
România dispune de un climat economic relativ atractiv, cu protecție solidă a drepturilor de proprietate și un cadru fiscal și comercial competitiv, conform clasamentelor internaționale. Cu toate acestea, percepția instabilității politice și riscurile asociate corupției continuă să influențeze negativ încrederea investitorilor.
Economia României pe muchie de cuțit. Tensiunile politice s-au accentuat în contextul alegerilor anticipate din mai 2025, generate de invalidarea scrutinului precedent și acuze de interferențe externe. Parlamentul rezultat este fragmentat, iar creșterea partidelor extremiste și anti-UE complică adoptarea reformelor economice necesare. Această polarizare amenință să împiedice măsurile de consolidare fiscală și să prelungească o perioadă de incertitudine și volatilitate.
