Banca Națională a României (BNR) avertizează că o eventuală scădere a ratingului de țară ar putea avea consecințe grave asupra accesului României la finanțarea și refinanțarea datoriei publice. Într-un raport publicat marți, instituția atrage atenția că o astfel de retrogradare ar plasa România în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), ceea ce ar înrăutăți considerabil condițiile de împrumut pe piețele internaționale.
BNR avertizează asupra riscului retrogradării României la statutul „junk”
Avertismentul vine în contextul unei deteriorări accelerate a echilibrelor macroeconomice interne, pe fondul unui deficit bugetar record de 9,3% din PIB. Acest nivel fără precedent al deficitului a fost generat de guvernul condus de Marcel Ciolacu, format din coaliția PSD-PNL.
Situația este agravată de structura rigidă a cheltuielilor publice, care include elemente permanente precum salariile din sectorul bugetar, pensiile și alte transferuri sociale, reducând astfel capacitatea statului de a reacționa flexibil la șocuri externe sau la creșterea costurilor de finanțare.
Raportul BNR mai subliniază că activitatea economică a decelerat semnificativ în 2024, înregistrând o creștere reală a PIB de doar 0,8%. Acesta este cel mai redus ritm de creștere din ultimii zece ani, cu excepția anului 2020, marcat de impactul pandemiei de COVID-19.
„Riscurile sunt amplificate de faptul că o parte importantă a cheltuielilor publice are un caracter rigid sau permanent – cum ar fi salariile din sectorul public, pensiile sau alte transferuri sociale – ceea ce reduce flexibilitatea bugetară și capacitatea de ajustare rapidă în fața unor șocuri externe sau a creșterii costurilor de finanțare”, a transmis BNR.
Execuția bugetară a României a deviat constant de la obiectivele asumate
În acest context, instituția avertizează că atingerea țintei de deficit bugetar de 7% prognozată în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este pusă sub semnul incertitudinii, în lipsa unor politici fiscale ferme de consolidare bugetară.
„Echilibrele macroeconomice în plan intern au continuat să se deterioreze de la publicarea ultimului Raport. În anul 2024, activitatea economică a decelerat semnificativ, sub previziunile anterioare, produsul intern brut crescând în termeni reali cu doar 0,8 la sută, cel mai redus avans din ultima decadă, exceptând anul 2020 afectat sever de pandemia COVID-19”, arată banca.
BNR mai reamintește că, istoric, execuția bugetară a României a deviat constant de la obiectivele asumate în documentele de planificare fiscal-bugetară. Această lipsă de coerență și de respectare a angajamentelor face și mai dificilă implementarea unui plan de redresare eficient, mai ales într-un climat economic și financiar internațional instabil.
„În absența unor politici fiscale care să susțină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7 la sută prognozată în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este grevată de incertitudini ridicate, cu atât mai mult cu cât, din perspectivă istorică, execuția bugetară s-a abătut în mod constant de la obiectivele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscalbugetară”, a informat banca.
Astfel, instituția atrage atenția asupra nevoii urgente de măsuri structurale și de responsabilitate fiscală pentru a evita agravarea crizei de încredere și pentru a proteja stabilitatea economică a țării.
