Ce se va întâmpla cu pensiile românilor
Economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, a explicat că situația economică dificilă din prezent este rezultatul unei combinații între populismul practicat de politicieni, lipsa de educație economică a populației și tendința chiar a celor informați de a prefera un neadevăr confortabil în locul unui adevăr incomod.
„Dintr-o combinație de populism al politicienilor, o lipsă de cultură economică crasă a publicului și din prejudecățile cognitive ale celor informați, care a dus la ideea că de multe ori e preferat neadevărul convenabil în fața adevărului neconvenabil”, a spus acesta.
Lazea a luat cuvântul miercuri la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, desfășurată la sediul BNR. Cu această ocazie, el a vorbit despre patru reguli fundamentale de bun simț economic care, în opinia sa, au fost sistematic ignorate de-a lungul anilor de clasa politică din România.
Problemele economice, rezultatul încălcării unor reguli economice de bază
Economistul șef al BNR a subliniat că problemele economice actuale sunt rezultatul încălcării unor reguli economice de bază. El a enumerat patru principii fundamentale care ar trebui respectate: evitarea traiului peste posibilități, corelarea creșterii salariilor cu evoluția productivității, ajustarea pensiilor în funcție de creșterea salariilor și, nu în ultimul rând, evitarea finanțării cheltuielilor permanente din surse temporare, precum împrumuturile.
În opinia sa, aceste reguli ar trebui să fie cunoscute de orice absolvent de facultate economică.
„Prima regulă este să nu trăiești cu mult peste mijloacele disponibile. Cu alte cuvinte, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma.
Al doilea principiu este a nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea, a treia a nu crește pensiile mai rapid decât cresc salariile (care finanțează de fapt pensiile), iar a patra regulă e să nu finanțezi cheltuieli permanente (salarii sau pensii) din venituri temporare cum ar fi împrumuturile.
Astea patru reguli ar trebui să le știe orice absolvent de facultate economică”, a explicat acesta.
Primul principiu: echilibrul bugetar
Valentin Lazea a mai spus că, în practică, principiul echilibrului bugetar a fost profund distorsionat. El a precizat că, în mod ideal, în anii de creștere economică robustă ar trebui menținut un buget echilibrat sau cu deficit minim, iar în anii de stagnare sau recesiune, deficitul să nu depășească 3% din PIB. În schimb, această regulă a fost încălcată prin răspândirea unor idei eronate în discursul public.
Inițial, deficitul de 3% a fost prezentat ca un prag acceptabil în orice an, nu doar în perioade de criză. Ulterior, s-a promovat ideea că nivelul deficitului nu este problematic atâta timp cât este egal cu valoarea investițiilor, ceea ce, în opinia lui Lazea, este o interpretare greșită.
„Primul principiu ar fi trebuit să însemne a avea un buget echilibrat sau aproape de zero deficit în anii cu creștere economică mare și un deficit bugetar de maxim 3% din PIB în anii cu creștere economică mică sau negativă.
Asta înseamnă să trăiești cât îți este plapuma. Din păcate, această primă axiomă a fost încălcată prin normalizarea în discursul public de-a lungul timpului a traiului peste posibilități prin două false aserțiuni.
În prima etapă s-a spus că deficitul de 3% din PIB nu este limita superioară de deficit de atins în vremuri rele și este un nivel normal pentru fiecare an. După care în etapa a doua s-a venit cu altă mantră: cum că nu ar conta nivelul deficitului bugetar, cât timp acesta este similar cu nivelul investițiilor”, a afirmat el.
Valentin Lazea a subliniat caracterul absurd al justificării conform căreia deficitul bugetar este acceptabil cât timp este egal cu investițiile, afirmând că, urmând această logică, s-ar putea susține că un deficit de 15% din PIB ar fi în regulă dacă investițiile ar atinge același nivel, ceea ce evident nu este sustenabil.
Al doilea principiu: salariile să nu crească mai repede decât productivitatea
Economistul-șef al BNR a explicat că al doilea principiu economic de bază recomandă ca salariile să nu crească mai repede decât productivitatea, deoarece orice depășire duce inevitabil la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea monedei naționale.
El a arătat că acest principiu a fost ignorat prin promovarea teoriei wage-led growth, potrivit căreia majorarea salariilor ar stimula consumul intern și ar genera propria ofertă. În practică însă, a spus Lazea, cererea crescută nu a dus la o ofertă internă mai mare, ci la creșterea importurilor, accentuând astfel deficitul extern.
„Dar orice creștere a salariilor care depășește creșterea productivității se va duce fie în inflație, fie în deficit de cont curent sau în deprecierea cursului de schimb valutar. Cum a fost anulat sau anihilat în practică acest principiu?
În practică, prin teoria wage-led growth s-a sperat că stimularea cererii interne de consum va crea propria sa ofertă, ceea ce bineînțeles că nu s-a întâmplat. În realitate, cererea în exces nu a creat ofertă în România, a creat ofertă în alte țări, de unde și deficitul extern”, a afirmat acesta.
Al treilea principiu: pensiile să nu crească mai repede decât salariile
Al treilea principiu economic, care recomandă ca pensiile să nu fie majorate într-un ritm mai rapid decât creșterea salariilor – cele care de fapt finanțează sistemul de pensii – a fost constant încălcat, a subliniat Lazea. Această abatere de la echilibru a contribuit la presiuni suplimentare asupra bugetului public și a afectat sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului de pensii.
„Foarte puțini din cei 4,9 milioane de pensionari din România știu că pensiile în plată astăzi sunt finanțate din contribuțiile plătite de salariații tot de astăzi. Iar când actualii salariați vor deveni pensionari, pensiile lor vor fi plătite de salariații din acel moment.
Pentru că ăsta este pilonul întâi al pensiilor, fără acumulare într-un cont individual. Doar pilonul doi și pilonul trei sunt cu acumulare. Cu alte cuvinte, omul acumulează bani pentru propria lui pensie doar prin pilonul doi și trei”, a spus el.
Economistul-șef al BNR a afirmat că, în practică, a fost alimentată intenționat convingerea că fiecare persoană ar trebui să primească la pensie întreaga sumă pe care a contribuit-o în perioada activă ca salariat.
Al patrulea principiu: să nu se finanțeze cheltuieli permanente din venituri temporare
Totuși, opinia publică nu a fost corect informată cu privire la faptul că acele contribuții au fost utilizate imediat pentru a acoperi pensiile curente ale generației de atunci, și nu au fost economisite pentru viitorul propriu al contribuabililor.
„Sumele plătite prin pilonul întâi au fost crescute discreționar cu mult peste fondurile provenite din contribuțiile de asigurări sociale. Am asistat la acea mantra: avem bani la buget pentru creșteri masive de pensii, cel puțin asta s-a întâmplat în 2008 și în 2024. Am auzit această formulare fără a li se spune că acei bani sunt doar pe hârtie.
Iar asta face legătura cu a patra încălcare în practică a principiilor, de a nu finanța cheltuieli permanente din venituri temporare, cum sunt împrumuturile, întrucât sursele externe pot să dispară în orice moment. Și ce faci atunci cu pensiile crescute?”, a explicat acesta.
În realitate, cheltuielile cu salariile bugetarilor și pensiile au ajuns să consume peste 80% din totalul veniturilor fiscale ale României. Această situație apare într-un context în care nivelul încasărilor fiscale raportat la PIB este printre cele mai scăzute din Europa, România fiind depășită doar de Irlanda la acest capitol.
„Să nu ne iluzionăm. Dacă vorbim acum de o eventuală reducere a evaziunii fiscale cu 2% din PIB, într-un scenariu optimist, s-ar crea loc doar pentru mărirea cheltuielilor de apărare și pentru reducerea uriașului deficit bugetar. Astfel că orice creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea și a pensiilor, mai rapidă decât salariile este iluzorie în următorii ani”, a mai spus Valentin Lazea.
