Pensii magistrați. Guvernul Bolojan menține regulile vechi, în ciuda protestelor
Guvernul a transmis Consiliului Economic și Social (CES) proiectele din pachetul 2 de măsuri fiscale, împărțit în cinci subpachete pentru a evita eventuale blocaje la Curtea Constituțională a României (CCR). Dacă proiectul de lege va fi adoptat și va trece de controlul CCR, noile reguli se vor aplica de la 1 octombrie 2025. Principalele modificări sunt următoarele:
- vârsta de pensionare va crește treptat până în 2036, cu câte 1 an și 6 luni adăugați anual, urmând să ajungă la 65 de ani;
- vechimea necesară pentru a intra la pensie crește la 35 de ani, față de 25 cât este în prezent;
- pensia nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariul brut încasat;
- pensionarea anticipată rămâne în continuare posibilă cu 35 de ani vechime, dar se va aplica o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la împlinirea vârstei standard.
Practic, proiectul privind pensiile magistraților rămâne nemodificat față de cel pus în dezbatere publică în 14 august, în ciuda protestelor anunțate de magistrați.
După avizele consultative de la CES și CSM, Guvernul va aproba proiectul de lege și își va asuma răspunderea în Parlament. Opoziția va putea depune moțiune de cenzură în termen de trei zile. Dacă pică, proiectul de lege va fi considerat aprobat.
Cum este afectată independența justiției de schimbările privind pensiile speciale?
Întrebat cât de mult afectează schimbările privind pensiile de serviciu independența justiției, avocatul Toni Neacșu a evidențiat două aspecte principale: lipsa consultării magistraților și modificările repetate ale statutului acestora. Conform lui, magistrații nu au fost informați în prealabil despre proiect, că ministrul Justiției, membru de drept al CSM, ar fi trebuit să informeze Consiliul, iar modificările repetate ale statutului magistraților pot afecta independența justiției, conform documentelor internaționale și deciziilor CCR.
„În primul rând, este o mare problemă legată de modalitatea în care s-a promovat acest proiect. Adică, deși privește judecătorii și procurorii, aceștia nu au aflat despre conținutul măsurilor respective decât ca noi toți ceilalți, așteptând să iasă premierul seara la televizor și să spună ce anume mai pregătește.
Așa cum ministrul Justiției spune că el nu a fost informat pe chestiuni care sunt publice, poate ar fi trebuit dumnealui să informeze cu privire la aceste măsuri direct Consiliul Superior al Magistraturii pentru că, încă o dată, repet și insist, este membru de drept al CSM-ului și, mai mult, are obligația să participe la ședințele acestuia.
Judecătorii, procurorii, magistrații au dreptate că, într-adevăr, modificarea intempestivă (a treia oară în trei ani) a statutului lor poate să le afecteze componenta instituțională a independenței justiției și asta nu pentru că o spun ei, ci pentru că o spun nenumărate documente internaționale, respectiv decizii ale Curții Constituționale, care arată că problema pensionării în sine, dar și problema indemnizațiilor și a salariilor, de exemplu, reprezintă o componentă a acestei independențe a sistemului judiciar.”
Guvernul nu poate modifica pensiile care sunt deja în plată
Potrivit spuselor sale, Guvernul nu are competența de a modifica pensiile aflate deja în plată și că orice încercare în acest sens a fost respinsă de CCR.
„Acest lucru este clar imposibil din punct de vedere constituțional, în primul rând. Eu, din câte știu, nu se încearcă așa ceva. S-a încercat de două ori până acum și, de fiecare dată, Curtea Constituțională le-a protejat, spunând că este inadmisibil din această perspectivă strict constituțională.
Sigur, problema este că și alte modificări care sunt propuse acum, la rândul lor, au mai fost încercate și Curtea Constituțională atunci a spus că sunt neconstituționale. Și inclusiv acesta este un motiv, să spunem, de creștere a tensiunii printre magistrați, pentru că ei sunt conștienți că se promovează modificări care, ca atare, încalcă cadrul constituțional, așa cum, cel puțin, a constatat Curtea Constituțională până în prezent.”
Cum ar trebui CSM să apere interesele magistraților?
Întrebat dacă CSM ar trebui să apere interesele magistraților sau să acționeze ca mediator între stat și cetățeni, avocatul a explicat că „rolul CSM este acela prevăzut în Constituție și anume de garant al independenței justiției. Tocmai pentru că nu a existat niciun fel de comunicare între Guvern și CSM, în calitatea sa de garant al independenței justiției, s-a ajuns la această acutizare a conflictului dintre ei.”
O altă problemă sensibilă o reprezintă eventualele despăgubiri pe care le-ar putea solicita justițiabilii afectați de amânările proceselor.
„Teoretic, justițiabilii nu pot solicita despăgubiri. Eu țin să aduc aminte că nu e primul protest de acest fel. Ultimul a fost în 2022 și a fost destul de extins. Sigur că da, este evident că vor exista justițiabili nemulțumiți, la fel cum vor exista avocați nemulțumiți, dar orice formă de protest, până la urmă, produce astfel de nemulțumiri.
Eu zic că este important să înțelegem cu toții care este, totuși, importanța acestui protest, dincolo, repet, de caracterul lui oarecum sindical, pentru că tinde la conservarea unor drepturi pe care judecătorii și procurorii le au.
Este puțin mai mult, zic eu, și anume este vorba despre recâștigarea locului pe care justiția ar trebui să-l ocupe la masa aceasta a puterilor statului. Adică este inadmisibil (și asta vă spun din exterior, din perspectiva cuiva care doar lucrează cu sistemul judiciar) ca justiția să fie tratată în acest fel de către Guvern. Altfel spus, nu există niciun fel de comunicare și niciun fel de cooperare loială între cele două autorități.”
