Reducerea personalului din primării și consilii județene: „Sistemul ar funcționa la fel de bine”
Premierul a precizat că reducerea cheltuielilor publice trebuie să pornească de la o analiză serioasă a zonelor unde acestea nu se justifică. El a menționat că, în multe primării și consilii județene, se consumă resurse importante care nu aduc valoare, fiind direcționate către salarii în loc să fie investite în dezvoltare locală.
Potrivit calculelor prezentate de șeful Executivului, o reducere de 10% a personalului din administrația locală s-ar traduce în aproximativ 13.000 de posturi eliminate, având în vedere că în prezent lucrează circa 130.000 de persoane în aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene.
Bolojan a afirmat că o astfel de reducere nu ar afecta funcționarea instituțiilor și că sistemul ar continua să opereze cel puțin la fel de eficient. Mai mult, acesta a subliniat că analiza va fi diferențiată, iar ajustările vor fi aplicate în funcție de dimensiunea fiecărei administrații.
Decizia nu este lăsată la latitudinea primarilor. Reducerea devine obligatorie peste un anumit prag
În ceea ce privește modul de implementare, premierul a explicat că autoritățile locale nu vor avea libertate totală în această decizie. El a precizat că primarii vor putea decide doar în cazul în care numărul de angajați se află sub un anumit nivel considerat rezonabil. Peste acest prag, reducerea de personal va deveni obligatorie.
Premierul a mai menționat că, în prezent, calculele detaliate se realizează pentru reședințele de județ și consiliile județene. În cazul celorlalte primării, evaluările sunt deja realizate în proporție de 90%, urmând să fie finalizate curând pentru a permite o decizie fundamentată și diferențiată, în funcție de specificul local.
„Pentru a ne putea reduce cheltuielile ca țară trebuie să facem o analiză acolo unde avem cheltuieli care nu se justifică. Importantă este și administrația publică locală. Și aici sunt cheltuieli inutile în multe primării, uneori și în consilii județene, nu toate. Se consumă resurse inutile care sunt colectate de la cetățeni. În loc să se ducă pe investiții, se duc pe salariile unor oameni care nu își justifică activitatea.
Făcând o analiză, asta ar însemna o reducere de 10% a personalului din administrația publică locală. Având în vedere că sunt 130.000 de oameni care lucrează în aparatele proprii ale CJ-urilor și primăriilor, aceasta ar fi cifra. Consider că dacă s-ar face această reducere s-ar constata că sistemul funcționează cel puțin la fel de bine ca și înainte.
O miză importantă – ca nu doar în administrația locală, ci și în cea centrală și peste tot acolo unde din calcule de bun-simț se dovedește că personalul nu este corect dimensionat, să facem calculele corecte. Și dacă constatăm că sunt oameni în plus, atunci să facem reducere de personal.
Calculele de rafinare se fac doar pe reședințele de județ și pe consiliile județene. Pentru aproape toate celelalte primării, calculul care este făcut este în proporție de 90% corect, iar după ce se colectează toate datele în aceste analize, vom putea lua o decizie astfel încât peste tot să existe niște dimensionări corecte. Astfel încât reducerile de personal să se facă diferit de la o localitate la alta, în funcție de numărul de angajați pe care îi au.
Nu rămâne la latitudinea primarului, rămâne la latitudinea primarului sub un anumit nivel. Dacă depășește un anumit nivel considerat rezonabil, atunci trebuie s își reducă personalul. Dacă este sub acel nivel, este la libertatea Consiliului Local și Județean de acolo.
Dacă astăzi ai lege prin care poți să îți reduci organigrama, trebuie să ai voința și să faci același lucru”, a spus Bolojan la EuropaFM.
Se vor face economii de până la 1,4 miliarde lei anual
Ilie Bolojan a estimat că o reducere de 13.000 de posturi ar putea aduce economii între 1,2 și 1,4 miliarde de lei pe an la bugetul de stat. El a explicat că, indiferent de mărimea localității, fiecare leu economisit înseamnă fie mai puțini bani ceruți de la bugetul central, fie resurse suplimentare pentru investiții locale.
Pe lângă dimensiunea financiară, premierul a evidențiat și aspectul moral al acestei reforme. În opinia sa, încrederea antreprenorilor și a contribuabililor poate fi recâștigată doar dacă aceștia simt că banii lor sunt cheltuiți responsabil. Atunci când observă risipă, cetățenii devin mai puțin dispuși să își plătească datoriile fiscale.
Premierul a argumentat că reformele nu se pot realiza doar prin gesturi spectaculoase, ci prin acumularea de economii mici, dar consistente.
„Economiile care se fac, fiecare leu economisit, de la cea mai mare localitate din România până la comuna cea mai mică, cu 500 de locuitori, poate, înseamnă bani pe care după aceea bugetul de stat nu îi repartizează către aceste localități sau bani pe care îi folosesc pentru a schimba fața acestor localități. Orice leu economisit înseamnă bani care se duc în investiții”, a spus șeful Executivului.
„Dar rețineți, economiile nu se pot face foarte mari într-un anumit domeniu. Exact cum fiecare sector trebuie analizat să vedem cum ne optimizăm cheltuielile, economiile se fac pe bucăți mici și leu cu lei. Aici sunt două aspecte: unul din punctul de vedere al economiilor bugetare, care este un aspect financiar, dar și unul moral. Noi nu vom putea recâștiga încrederea celor care lucrează pe cinstite în sectorul privat sau public, nu vom putea recâștiga încrederea antreprenorilor să își plătească banii la bugetele de stat decât atunci când ei percep că banii lor nu sunt risipiți.
Când oamenii văd că o parte din banii pe care îi plătesc se duc pe apa sâmbetei, n-au cum să plătească voluntar lucrurile. Și atunci caută să fugă de plata impozitelor, pentru că nimeni nu vrea să plătească un impozit știind că acei bani sunt folosiți pentru tot felul de lucruri care nu înseamnă plus. Este și un aspect de echitate, de moralitate și de capacitate de a lua decizii în alte domenii”, a mai spus Bolojan.
Reducerea de personal, parte din angajamentul asumat în coaliție
În cadrul unei discuții cu președintele Nicușor Dan, premierul a discutat despre modul în care poate fi implementată eficient această reducere de personal. Cei doi au căzut de acord că, pentru ca măsura să aibă un impact real, trebuie aplicată unitar, cu o țintă clară de 10%, acolo unde datele justifică acest lucru.
Bolojan a menționat că până la jumătatea lunii curente va fi definitivată formula tehnică de aplicare a reducerii, în acord cu obiectivul coaliției de guvernare de a echilibra bugetele prin reforme structurale.
