UPDATE
Moțiunea împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost respinsă.
Inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din grupul AUR, această inițiativă a avut ca punct central controversa legată de refuzul șefei Comisiei de a face publice mesajele schimbate cu directorul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru achiziționarea vaccinurilor anti-COVID.
În urma votului nominal, 360 de parlamentari au respins moțiunea, în timp ce doar 175 s-au pronunțat în favoarea ei, iar 18 s-au abținut. Pentru adoptarea moțiunii ar fi fost necesară o majoritate calificată de două treimi din voturile exprimate, prag pe care opoziția nu l-a putut atinge.
Scandalul „Pfizergate” a generat numeroase reacții din partea unor organizații și personalități publice, inclusiv din partea publicației New York Times, toate solicitând transparență în privința corespondenței purtate între conducerea Comisiei Europene și compania farmaceutică americană. Ursula von der Leyen a fost acuzată că a blocat accesul la aceste informații, fapt ce a alimentat suspiciuni și a declanșat controverse intense.
Potrivit regulamentelor Parlamentului European, o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o zecime dintre europarlamentari, iar în această legislatură acest prag este de 72 de deputați. Deși demersul lui Piperea nu a avut șanse reale să treacă, inițiativa sa a scos la lumină tensiunile politice tot mai evidente în interiorul instituției europene.
Anterior votului, prim-ministrul Viktor Orban a publicat pe rețelele de socializare următorul mesaj:
”Este momentul adevărului: pe de o parte elita imperială de la Bruxelles, pe de alta patrioţii şi bunul simţ. Fără eschivă, se impune o alegere”
ȘTIRE INIȚIALĂ
„Pfizergate” readuce în atenție controversele din pandemie
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a văzut nevoită să răspundă acuzațiilor legate de achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19, într-un scandal cunoscut sub numele de „Pfizergate”.
Ursula von der Leyen a fost acuzată indirect că ar fi gestionat netransparent contractele semnate cu companiile farmaceutice, în special cu Pfizer. Chiar dacă o demitere pare improbabilă, faptul că s-a ajuns la o moțiune de cenzură este deja o lovitură de imagine pentru lidera executivului european.
Moțiunea de cenzură a fost inițiată de un grup de europarlamentari din partide extremiste, inclusiv din România, unde Gheorghe Piperea (AUR) s-a aflat în fruntea demersului.
Potrivit jurnaliștilor de la Politico, simpla inițiere a unei moțiuni necesită 72 de semnături, însă pentru a fi adoptată e nevoie de două treimi din totalul membrilor Parlamentului European – un prag greu de atins.
Partidele centriste resping moțiunea care o vizează pe Ursula von der Leyen
Manfred Weber, liderul grupului PPE, a respins categoric moțiunea, catalogând extrema dreaptă drept „marionetele președintelui rus Vladimir Putin”. Cu toate acestea, pericolul real nu vine din partea inițiatorilor, ci din potențiala pierdere a sprijinului din partea liberalilor și social-democraților europeni.
O astfel de pierdere ar complica adoptarea viitoarelor inițiative legislative și ar slăbi semnificativ poziția Ursulei von der Leyen înaintea unei eventuale realegeri.
Istoria europeană oferă precedentul Comisiei Santer din 1999, care a fost nevoită să demisioneze în urma pierderii susținerii politice, chiar dacă moțiunea împotriva sa a eșuat formal.
Criza migrației tensionează relațiile cu centrul-stânga
Un alt punct nevralgic este gestionarea migrației. Comisia condusă de Ursula von der Leyen încearcă să avanseze o nouă directivă privind returnarea migranților, însă centrul-stânga refuză să susțină documentul.
Premierul danez Mette Frederiksen a admis că există dificultăți majore în obținerea unui consens european în această privință.
În pofida opoziției, liderii naționali cer acțiuni ferme, iar Comisia este presată să înainteze pachetul legislativ, chiar și în lipsa unei majorități solide. Această tensiune între instituțiile europene și guvernele naționale complică și mai mult misiunea șefei executivului comunitar.
Sprijinul popular și presiunea politică, în echilibru fragil
Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a transmis recent că Europa „se confruntă cu o agonie lentă”, avertizând asupra stagnării instituționale. Acesta a sugerat că lipsa unei direcții coerente la nivelul UE ar putea genera blocaje semnificative, mai ales în contextul noilor provocări globale.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat un atac direct la adresa președintei CE, Ursula von der Leyen, cerând demisia acesteia. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Orban a declarat că „este timpul să plece”, criticând conducerea actuală a Comisiei Europene și lăsând să se înțeleagă că sprijinul pentru Bruxelles este în scădere în Europa Centrală și de Est.
