România, deși membră a Uniunii Europene din 2007, nu are încă un calendar oficial de aderare la zona euro. În același timp, Bulgaria a primit deja undă verde pentru a adopta moneda unică începând cu 1 ianuarie 2026. Analizele recente ale Comisiei Europene scot la iveală un tablou îngrijorător pentru economia românească: deficite mari, dezechilibre fiscale și lipsa unor politici coerente care să susțină o eventuală trecere la euro.
România a fost la un pas de aderarea la zona euro
România a fost la un pas de aderarea la zona euro în urmă cu aproape un deceniu. În anul 2016, majoritatea criteriilor tehnice erau deja îndeplinite.
Inflația era sub control, dobânzile pe termen lung erau la niveluri rezonabile, iar deficitul bugetar era menținut în limitele prevăzute de Tratatul de la Maastricht. Însă, din 2017, lucrurile au început să se schimbe.
„Din 2017 încoace, noi tot ne-am îndepărtat de acele criterii. Acum nu mai îndeplinim niciunul. Odată cu creșterea deficitului bugetar, pe care acum ne chinuim să îl corectăm, am arătat clar, ca țară, că nu ne interesează să fim în zona euro. Și n-a protestat nimeni în stradă că nu mergem către moneda euro.
În schimb, am văzut proteste pentru a avea salarii mai mari decât ne permitem. O să vedem dacă în următorii zece ani, chiar ne vom îndrepta spre îndeplinirea criteriilor de aderare la moneda unică. În orice caz, drumul va fi destul de dificil”, spune Cristian Tudorescu, consultant financiar.
El atrage atenția că, în ciuda acestor derapaje, nu a existat presiune publică pentru corectarea cursului. În schimb, solicitările sociale s-au concentrat pe majorări salariale, adesea nesustenabile din punct de vedere bugetar.
Raportul Comisiei Europene arată clar eșecul României
Conform Raportului de convergență emis de Comisia Europeană în iunie 2024, România nu se apropie de standardele necesare pentru adoptarea euro.
Deficitul bugetar a fost de 6,6% din PIB în 2023, de două ori mai mare decât limita permisă de 3%. Chiar dacă datoria publică se menține sub pragul de 60%, ajungând la 48,8% din PIB, economia este afectată de dezechilibre majore.
Dobânzile pe termen lung, situate la o medie de 6,4%, sunt un semnal de alarmă privind încrederea investitorilor. De asemenea, România nu este parte a Mecanismului Cursului de Schimb II (ERM II), o condiție indispensabilă pentru intrarea în zona euro.
Problemele continuă și la nivel legislativ, unde independența Băncii Naționale și alte cerințe juridice nu sunt încă aliniate cu cerințele Uniunii.
Bulgaria face pași concreți spre euro, în ciuda scepticismului intern
În contrast cu România, Bulgaria a obținut aprobarea oficială pentru adoptarea monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026. Decizia vine în urma unui parcurs coerent, bazat pe politici fiscale prudente și colaborare strânsă cu instituțiile europene. Cursul de schimb stabilit este de 1,95583 leva pentru un euro.
Chiar dacă o parte din populație rămâne sceptică, autoritățile din Sofia au continuat implementarea reformelor necesare.
Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, subliniază diferențele majore:
„Bulgaria va ieși, cu siguranță în față atunci când va fi comparată cu România. Atât prin prisma stabilității politicilor fiscale, cât și a faptului că taxele în Bulgaria sunt mult mai mici decât la noi. Toate aceste lucruri vor face Bulgaria mai atractivă în ochii investitorilor străini”, a spus el pentru adevarul.ro.
România nu are nici măcar un calendar oficial de aderare
În prezent, autoritățile române evită să ofere termene clare privind trecerea la moneda unică. Mai mult, planul negociat cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului indică o perioadă de cel puțin șapte ani până la atingerea pragului de 3% din PIB. Aceasta înseamnă că aderarea la zona euro nu este posibilă mai devreme de 2032.
Adrian Codirlaşu atrage atenția asupra haosului fiscal din România:
„O condiție pentru a intra în zona euro este deficitul bugetar care trebuie să fie de 3% din PIB, iar noi am negociat un plan pe 7 ani pentru a-l duce la 3%. Așadar, șapte ani, de acum încolo nu avem cum să aderăm”, menționează acesta.
Analistul explică faptul că politica fiscală actuală este dezordonată și impredictibilă, iar aderarea la euro ar impune reguli stricte pe care autoritățile române par să nu și le dorească.
Inflația ridicată, un cost suportat de cetățeni
România se confruntă cu o inflație persistent ridicată, care afectează puterea de cumpărare a populației. Potrivit prognozelor Comisiei Europene, inflația va rămâne ridicată și în 2025, iar deficitul bugetar va scădea lent. Această situație lovește direct în nivelul de trai al românilor și sporește incertitudinile economice.
„Avem inflație de 10% probabil, cu 5% anul trecut și cu vreo 7% anul viitor…și cu reducerea puterii de cumpărare (cea creată artificial în 2024) cu peste 20%… Iată… Dacă am fi în zona euro nu ni s-ar permite să facem așa ceva. (…)
Autoritățile nu doresc aderarea la zona euro, pentru că asta înseamnă, cumva, ordine pusă în finanțele publice…Pe care nu o vor, că nu mai pot cheltui cum doresc ei”, spune Codirlaşu.
El afirmă că autoritățile preferă menținerea unei flexibilități fiscale care permite cheltuieli excesive, în detrimentul stabilității macroeconomice.
Euro ca scut împotriva pierderii puterii de cumpărare
Trecerea la moneda euro ar putea oferi protecție cetățenilor împotriva efectelor negative ale inflației. Economiile în lei pierd valoare în ritm accelerat, iar prețurile pentru bunuri importante sunt deja exprimate în euro. Codirlaşu subliniază că lipsa unui cadru fiscal responsabil a dus la pierderi semnificative pentru populație.
„Cine are lei, pierde în 3 ani 20% din puterea de cumpărare, pe fondul unei politici fiscale inconștiente. Economia caută să evite, tocmai din acest motiv leul. Și atunci, lucrurile cele mai importante au prețul în euro… Prețul mașinilor, al chiriilor, al proprietăților. Oricum, probabil că leul automat se va deprecia față de euro, având inflație mare”, spune președintele CFA România.
El adaugă că economia încearcă să se protejeze prin evitarea leului, iar acest lucru se reflectă în preferința pentru euro în tranzacțiile importante, de la chirii până la bunuri de valoare mare.
Criterii stricte pentru accesul în clubul euro
Pentru a adera la zona euro, o țară trebuie să respecte patru criterii esențiale. Stabilitatea prețurilor este primul: inflația nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai performante state. Urmează criteriul deficitului bugetar, care trebuie să rămână sub 3% din PIB, iar datoria publică să nu depășească 60%.
Participarea la Mecanismul Cursului de Schimb II pentru cel puțin doi ani este o altă cerință esențială, la care România nu a aderat. În fine, dobânzile pe termen lung trebuie să fie stabile și comparabile cu cele ale statelor europene cu inflație scăzută. România, în acest moment, nu îndeplinește niciunul dintre aceste criterii.
