Ungaria acuză Bruxelles-ul de standarde duble

O analiză publicată de portalul maghiar hungarytoday.hu, cunoscut pentru pozițiile favorabile guvernului condus de Viktor Orbán, stârnește noi controverse privind relația Uniunii Europene cu statele membre din est.

Editorialul semnat de Ferenc Rieger susține că, în timp ce Ungaria este tratată ca un „copil problemă” pentru că refuză să urmeze linia politică de la Bruxelles, România beneficiază de o atitudine mult mai indulgentă, în ciuda unor acuzații persistente de corupție.

Potrivit articolului, Bruxelles-ul ar fi construit imaginea României ca partener model, dispus să urmeze fără obiecții directivele politice, spre deosebire de Budapesta, care contestă adesea pozițiile oficiale ale UE. DNA, instituție creată la începutul anilor 2000 ca cerință pentru aderarea României la Uniunea Europeană, este prezentată drept o „armă politică” folosită selectiv, fără a fi pe deplin ancorată în principiile statului de drept.

Un exemplu invocat de publicația maghiară este cazul primarului din Târgu Mureș, Zoltán Soós, suspendat timp de patru luni de DNA și pus sub supraveghere oficială. Măsura a expirat la 6 august, fără ca Parchetul Anticorupție să solicite prelungirea sau să anunțe noi acuzații.

Liderii locali ai UDMR au catalogat cazul drept o acțiune motivată politic, menită să destabilizeze relațiile interetnice într-un oraș unde românii și maghiarii trăiesc în număr aproape egal.

romania ungaria steag
SURSA FOTO: Dreamstime

România, „iertată” pentru derapaje majore

Editorialul compară situația României cu cea a Ungariei, afirmând că, în timp ce Bucureștiul este iertat pentru „păcate” precum deficitul bugetar record de 9,3% din PIB, anularea controversată a alegerilor prezidențiale din 2024, rata ridicată a migrației (un român din cinci locuiește în străinătate) sau persistența discursului de ură, Budapesta este sancționată pentru orice abatere percepută.

Franța este prezentată drept protector politic al României, un sprijin de care Ungaria nu beneficiază.

Publicația susține că, atât în România, cât și în Ungaria, acuzațiile de corupție pot deveni instrumente politice împotriva adversarilor. Sunt invocate cazuri precum cel al primarilor din Gheorgheni, Miercurea Ciuc și Târgu Secuiesc, sau situația fostului edil din Arad, acuzat de afaceri controversate, dar care nu a atras atenția DNA. În schimb, afirmă autorul, anchetele par să vizeze cu precădere liderii locali maghiari.

Într-o paralelă cu alte state europene, articolul amintește scandalul din Germania în jurul activistului Michael Ballweg, dar și campaniile anticorupție din Ungaria, unde opozanții guvernului Orbán primesc sprijin financiar din partea Bruxelles-ului sau a rețelei Soros. Mantra „Ungaria – cea mai coruptă țară din Europa” ar fi, potrivit textului, repetată până a devenit „adevăr politic” pentru publicul occidental.