De-a lungul anilor, Budapesta și-a exprimat constant sprijinul pentru comunitățile maghiare din afara granițelor, promovând ideea autonomiei culturale sau teritoriale ca mijloc de conservare a identității etnice. Aceste inițiative au fost privite cu scepticism de autoritățile române, care le consideră contrare principiilor constituționale ale statului unitar.
În ciuda controverselor, autonomia rămâne o temă recurentă, susținută de oficiali de rang înalt din Ungaria, care o prezintă drept un drept legitim al minorităților tradiționale din Europa Centrală și de Est.
Ținutului Secuiesc reapare pe masa de discuții
Tema autonomiei Ținutului Secuiesc reapare în discursul oficialilor de la Budapesta, într-un moment în care sensibilitățile etnice din regiune rămân ridicate.
Zsolt Németh, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului ungar și unul dintre apropiații premierului Viktor Orbán, a declarat recent că autonomia este, în opinia sa, cheia pentru supraviețuirea comunităților naționale minoritare, inclusiv a celei maghiare din România.
„Am convingerea că autonomia este cea mai importantă garanție pentru dăinuirea comunităților naționale minoritare tradiționale, autohtone”, a declarat Zsolt Németh, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului ungar.
Oficialul Fidesz a susținut, într-un interviu acordat publicației Mandiner, că aproximativ 10% din populația Europei trăiește în cadrul unor minorități naționale sau etnice, iar multe dintre aceste comunități beneficiază deja de forme diferite de autonomie.
În acest context, el a argumentat că aspirațiile minorității maghiare din afara granițelor Ungariei, inclusiv din România, sunt legitime și ar trebui susținute de statul ungar.
Ungaria nu renunță la lupta pentru autonomie
Németh a subliniat că șansele de obținere a autonomiei par reduse în prezent, însă acest lucru nu ar trebui să fie un motiv de renunțare. Potrivit lui, partidele maghiare din statele vecine Ungariei, inclusiv România, Slovacia, Serbia sau Ucraina, încearcă să construiască structuri autonome pentru a asigura dăinuirea comunităților maghiare.
El a dat ca exemplu modelul din Serbia, unde minoritatea maghiară are posibilitatea de a alege un consiliu care gestionează competențe importante în domenii precum cultura, educația și mass-media.
„Am convingerea că cea mai importantă garanție pentru dăinuirea comunităților naționale minoritare tradiționale, autohtone, este autonomia.
Șansele acesteia par în prezent slabe aici, motiv pentru care majoritatea partidelor maghiare de dincolo de graniţele Ungariei au decis – având în vedere că Ungaria are șapte vecini, fiecare cu o comunitate maghiară relativ mare – că vor să creeze structuri autonome pentru dăinuirea lor”, a precizat Zsolt Németh
Se reaprind tensiunile diplomatice România-Ungaria
În opinia sa, experiențele din alte state demonstrează că ideea de autonomie nu este una imposibilă, iar unele modele pot fi adaptate în funcție de contextul local. Oficialul ungar consideră că Legea fundamentală a Ungariei, prin articolul D, obligă guvernele de la Budapesta să sprijine toate inițiativele de autonomie ale comunităților maghiare din afara granițelor.
„S-ar putea ca acest lucru să nu se întâmple peste noapte, dar cred că acest concept este legitim, iar articolul D din Legea fundamentală a Ungariei obligă guvernele ungare să sprijine toate inițiativele de autonomie ale comunităților maghiare care trăiesc în statele vecine cu Ungaria”, a precizat oficialul ungur.
Declarațiile lui Zsolt Németh vin într-un climat politic sensibil, mai ales în România, unde subiectul autonomiei Ținutului Secuiesc a generat, în trecut, numeroase controverse.
