Ungaria și Polonia s-ar putea confrunta cu un val de falimente în 2023

Conform unui raport al Coface, Ungaria și Polonia s-ar putea confrunta cu un val de falimente în 2023, după ce numărul de falimente şi insolvenţe declarate în 2022 a crescut cu până la 30%.

Conform unui raport al Coface, numărul de falimente şi insolvenţe declarate în 2022 a crescut cu până la 30% în Polonia, potrivit Warsaw Voice.

Scuturile guvernamentale legate de bailouturi au expirat anul trecut, iar condiţiile de business s-au dete­rio­rat semnificativ. Companiile au în­ceput să sufere dramatic de pe urma scumpirii energiei, inflaţiei, efectelor războiului, costurilor ridicate cu forţa de muncă, încetinirea economiilor poloneză şi europeană.

Peste 2.700 de companii au intrat în insolvență în 2022

Drept urmare, numărul compa­nii­lor care s-au închis în aceste condi­ţii extrem de dificile a atins un maxim record. În întregul an 2022, 2.752 de companii şi-au declarat insolvenţa, în creştere cu 30% faţă de 2021.

Raportul Coface arată că valul de falimente şi insolvenţe a accelerat către finalul anului. În acelaşi timp, din păcate, deteriorarea condiţiilor legate de lichiditate afectează practic toate industriile.

Cea mai importantă creştere a numărului de insolvenţe a fost con­semnată în sectorul transpor­turilor, urmat de comerţ şi servicii. În con­strucţii, numărul de companii insol­vente a crescut cu 37%, iar acesta pare a fi doar începutul.

„Din păcate, 2023 apare în culori sumbre din punct de vedere al pro­blemelor legate de rambursarea datoriilor. Vor fi mai mulţi datornici, numărul falimentelor va creşte“, arată Adam Lacki, CEO al Biroului de Informaţii Economice.

2023, un an dificil pentru companii

În Ungaria, oficialii se aşteaptă la un an 2023 dificil pentru companii. Laszlo Perlusz, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Antrepre­norilor şi Angajatorilor, susţine că perspectivele sunt mai ales incerte la începutul anului pentru că în această perioadă creşterea preţurilor la energie poate avea efect deplin, în timp ce o nouă scădere a cererii este previzionată, scrie Portfolio.

Ca urmare, multe afaceri pot înceta să mai existe, fiind aşteptat un val de falimente dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte. Companiile de turism şi ospitalitate şi multe afaceri din sec­torul serviciilor întâmpină dificultăţi majore, ca şi sectoarele industriale mari consumatoare de energie, a subliniat Laszlo Perlusz.

Katalin Neubauer, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Comerţului din Ungaria, a avertizat la rândul său că menţinerea măsurilor de plafonare a preţurilor va determina pierderi serioase pentru companii.

Anul trecut, cel puţin 4.000 de magazine de proximitate au tras obloanele, iar în 2023 numărul acestora ar putea fi şi mai mare, avertizează Neubauer.

În Ungaria, criza energiei şi inflaţia au paralizat mari părţi din economie.

După hoteluri, restaurante, spa-uri, brutării, o oţelărie şi o centrală energetică, a venit către sfârşitul anului rândul cofetăriilor şi teatrelor din această ţară să resimtă povara crizei energiei şi inflaţiei.