Concret, Ungaria va achiziţiona 250 de milioane metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an, până în 2027, de la grupul petrolier anglo-olandez Dutch Shell Plc. iar gazele vor fi livrate via terminalul de GNL din Krk, Croaţia, a anunţat vineri ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, transmite Reuters, conform Agerpres.

„Ungaria a semnat un contract de aprovizionare pe termen lung cu gaze naturale, pentru prima dată cu o companie occidentală”, a scris Peter Szijjarto într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. „Ungaria îşi va asigura 10% din aprovizionarea cu gaze din Occident, ceea ce reprezintă un pas important în diversificarea energetică a Ungariei”, a adăugat Szijjarto.

Gazele rusești au fost principala sursă până acum

Până acum, Ungaria s-a bazat în principal pe gazele naturale ruseşti iar autorităţile de la Budapesta nu au semnat niciodată un acord de aprovizionare pe termen lung cu niciun alt furnizor decât grupul rus Gazprom, care lucrează la extinderea prezenţei sale în Europa prin construirea mai multor noi gazoducte.

Timp de mai mulţi ani Ungaria spune că este deschisă la ideea de a-şi procura gaze naturale din orice sursă, inclusiv din Occident, după ce vor fi deschise noi rute şi s-a plâns de faptul că ţările vecine nu se grăbesc să construiască infrastructurile necesare.

Terminalul de gaze naturale lichefiate din portul Krk, Croaţia, urmează să devină operaţional peste câteva luni iar Ungaria şi-a rezervat deja o mare parte din capacitatea acestui terminal. În paralel, Ungaria a convenit un acord cu Gazprom privind aprovizionarea cu 6,2 miliarde metri cubi de gaze naturale, adăugând că vrea un acord flexibil pe termen lung cu firma rusească.

Producția de gaze a UE a scăzut cu 23%

Pe de altă parte, producţia de gaze a Uniunii Europene a scăzut cu 23% în primul trimestru al acestui an, iar România a rămas pe locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale, potrivit unui raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene.

Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.

Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).