Peste 18.000 de elevi nu au promovat Bacalaureatul în 2025. Ce opțiuni au pe piața muncii
Ministerul Educației a anunțat că peste 18.000 de elevi nu au reușit să promoveze Bacalaureatul 2025, nici după sesiunea de toamnă, ceea ce îi obligă pe mulți să intre rapid pe piața muncii, unde diploma poate face diferența între joburi și niveluri salariale.
Cei mai mulți dintre candidații respinși provin din mediul rural și din licee tehnologice, segmente care, de ani de zile, furnizează forță de muncă fără diplomă de Bacalaureat. Comparativ cu anii anteriori, numărul elevilor care nu au promovat este în scădere: peste 25.500 în 2024, peste 30.000 în 2023 și aproape 35.000 în 2022.
O analiză realizată de Adevărul, pe baza datelor oferite de Ana Călugăru, Ejobs România, arată că locurile de muncă pentru cei fără Bac există, dar sunt mai restrânse și mai greu accesibile. Din cele aproximativ 60.000 de joburi postate pe platformă în ultimele luni, până la 70% sunt poziții entry-level, destinate începătorilor, atât tineri fără experiență, cât și adulți între 35–45 de ani care acceptă joburi de bază pentru stabilitate.
Totuși, dacă se ia în considerare doar categoria celor fără diplomă de Bacalaureat, cercul se restrânge semnificativ, întrucât multe posturi entry-level cer diploma, iar cei fără Bac intră în zona muncitorilor necalificați, pentru care cererea este mai scăzută.
Diferența salarială între angajații cu Bac și cei fără nu depășește, în general, 500 lei
Joburile disponibile pentru persoanele fără Bac se găsesc mai ales în domenii precum retail și depozite – manipulant marfă sau lucrător la raft, cu program în schimburi; curățenie și mentenanță – întreținere spații comerciale, hoteluri, birouri; transport și logistică – șoferi de livrări sau manipulare marfă, dacă dețin permis categoria B sau C; industria alimentară și HoReCa – ajutor de bucătar, ospătar, lucrător fast-food.
Ana Călugăru a explicat că un job entry-level poate fi și în IT, cu salarii de început de circa 4.500 lei, subliniind diferența dintre pozițiile entry-level și cele destinate persoanelor fără Bac.
Diferența între cei cu și fără Bacalaureat rămâne semnificativă în ochii angajatorilor, chiar dacă studiile superioare nu mai sunt cerute la fel de frecvent.
Specialista a precizat că diploma de Bac rămâne un criteriu de selecție pentru majoritatea pozițiilor entry-level, precum operator call-center sau casier, iar experiența profesională contează tot mai mult, deoarece angajatorii preferă candidații cu 1–2 ani de experiență, mai ales într-o piață competitivă.
În privința salariilor, diferența între angajații cu Bac și cei fără nu depășește, în general, 500 de lei, iar ofertele pornesc de la salariul minim pe economie. Cei fără diplomă câștigă în medie între 2.600 și 3.000 lei pe lună, cu posibilitatea de a suplimenta veniturile prin bacșiș în domeniul HoReCa.
Armata sau ISU prezintă și ele oportunități excelente
Pe lângă joburile din retail, construcții sau HoReCa, tinerii fără Bac pot accesa și poziții în structurile militare și de intervenție.
Recrutarea ca soldat sau gradat profesionist în Armată nu necesită Bacalaureatul, fiind suficientă absolvirea a 10 clase, iar pentru pompieri ISU, candidații pot fi acceptați dacă au finalizat cele 12 clase, indiferent de diplomă. Salariul inițial în ISU este de 3.800 lei lunar.
În cazul agenților de securitate, cerințele variază, dar, în general, este necesară absolvirea a 10 clase și promovarea unui curs de calificare profesională, deși unii angajatori preferă candidați cu Bac.
Specialiștii observă că tinerii între 18–24 de ani, inclusiv cei care nu au promovat Bacalaureatul, aplică tot mai mult pentru joburi, ajungând aproape la nivelul celor de 25–35 de ani, ceea ce indică o tendință de intrare rapidă pe piața muncii imediat după liceu.
În comparație cu 2019, când segmentul 18–24 de ani avea cele mai puține aplicări, creșterea este fulminantă, iar mulți tineri aleg să nu mai amâne prima angajare până la finalizarea studiilor.
Experții atrag atenția că piața muncii este mai competitivă față de anii anteriori, iar fluctuațiile economice din 2024–2025, inflația și lipsa de predictibilitate pentru angajatori fac ca tinerii fără Bac să concureze chiar și pentru joburile slab plătite, unde aplică și persoane cu studii.
