Armata obligatorie, dar plătită cu 2.300 de euro pe lună. Germania votează miercuri noua lege
Germania se află din nou în fața unei decizii istorice: reintroducerea armatei obligatorii. Miercuri, Bundestagul va vota o lege care ar putea readuce înrolarea forțată, după mai bine de un deceniu de la suspendarea acesteia. Proiectul promite salarii de peste 2.300 de euro lunar și beneficii consistente pentru tinerii recruți, însă societatea germană rămâne împărțită între tradițiile pacifiste postbelice și presiunile geopolitice generate de Rusia și războiul din Ucraina.
Recrutare slabă, planuri mari
Bundeswehr a ratat anul trecut țintele de recrutare, atrăgând mai puțin de jumătate din numărul de soldați prevăzut pentru 2031. În ciuda salariilor generoase și a campaniilor de imagine, „recrutarea este așteptată să crească cu 50%, ajungând la 15.000 de voluntari anul acesta, însă ținta este de 40.000”, arată datele oficiale.
Guvernul cancelarului Friedrich Merz pune presiune pentru consolidarea armatei, în contextul angajamentelor față de securitatea Ucrainei și a temerilor tot mai mari privind Rusia.
Proiectul de lege prevede că, în primă fază, înrolarea va fi voluntară, însă dacă obiectivele nu vor fi atinse, Parlamentul va putea decide reintroducerea stagiului militar obligatoriu.
„Dacă introducem serviciul militar obligatoriu doar în cazul unei crize militare escaladate, acesta îşi pierde utilitatea ca factor de descurajare”, a avertizat Norbert Röttgen, deputat CDU și membru al comisiei de politică externă.
Ce ar presupune noul sistem
Dacă legea trece miercuri, din ianuarie tinerii de 18 ani vor completa chestionare privind sănătatea și disponibilitatea pentru armată. Din iulie 2027, procesul va include și un examen medical obligatoriu. Recruții vor primi peste 2.300 de euro lunar, cu cazare, hrană și transport gratuit.
„Este un angajator sigur, cu plată bună. Nu prea ai cum să greşeşti”, a spus Colin B., un tânăr de 22 de ani care s-a înrolat recent, dezamăgit de salariile din sectorul privat.
Totuși, sondajele arată scepticism puternic: doar 16% dintre germani ar fi dispuși să-și apere țara în caz de atac, conform unui studiu Forsa.
O Europă care se reînarmează
Germania nu este singura țară unde armata obligatorie revine în dezbatere. Italia discută un proiect de lege depus de partidul vicepremierului Matteo Salvini, care prevede șase luni de serviciu militar sau civil pentru tinerii între 18 și 26 de ani.
„Sunt convins că este o formă de educație civică în slujba comunității, care promovează disciplina, atenția față de ceilalți, respectul pentru sine și pentru ceilalți, care poate avea efecte foarte pozitive”, a declarat Salvini.
În schimb, ministrul Apărării italian, Guido Crosetto, a respins ideea: „forțele armate nu pot fi gândite ca un loc de educare a tinerilor, ceea ce trebuie făcut de către familie şi şcoală”.
Letonia a reintrodus deja serviciul militar obligatoriu în 2024, iar Suedia, Estonia și Grecia mențin sisteme similare, pe fondul temerilor legate de Moscova.
România mizează pe voluntari
În România, reintroducerea armatei obligatorii nu este pe agenda autorităților. „Această obligativitate ar putea fi reluată doar dacă în România s-ar declara starea de mobilizare sau de război, lucruri care presupun mobilizarea armatei”, a explicat generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN.
Guvernul de la București pregătește însă un program de serviciu militar voluntar, cu instruire de patru luni, destinat tinerilor între 18 și 35 de ani, care vor fi plătiți și integrați în rezerva națională după finalizarea stagiului.
Context geopolitic tensionat
Oficiali NATO avertizează că Alianța trebuie să se pregătească pentru un conflict prelungit. Statul Major al Apărării a propus modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare prin introducerea unei noi forme de serviciu militar activ, denumită militar voluntar în termen. Programul se adresează cetățenilor români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care au domiciliul stabil în România și doresc să urmeze o pregătire militară de bază.
„Din 2014, NATO a trecut prin cea mai semnificativă transformare a apărării noastre colective dintr-o generaţie”, a declarat purtătorul de cuvânt Farah Dakhlallah.
Pe acest fundal, Germania își asumă una dintre cele mai dificile dezbateri interne din ultimele decenii: cum să-și apere democrația în timp ce societatea rămâne profund divizată între tradițiile pacifiste și presiunile geopolitice actuale.
