Cătălin Predoiu: Apărarea civilă trebuie să fie integrată cu cea militară
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a luat parte la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurată la Copenhaga, în Danemarca, sub coordonarea Președinției daneze a Consiliului Uniunii Europene.
În cadrul întâlnirii, Predoiu a abordat, printre altele, subiectul apărării civile, subliniind că aceasta „impune o cooperare strânsă, dar și integrarea cu cea militară, așa cum este concepută deja la nivelul NATO”, conform unui comunicat emis de Ministerul Afacerilor Interne.
„Țările europene nu sunt în prezent pregătite suficient pentru intervenția în caz de dezastre naturale, industriale sau asociate unor atacuri militare. Publicul, cetățenii și comunitățile din toate țările europene trăiesc încă la un nivel de mental colectiv format în vremuri de pace, calm și liniște. În realitate, lucrurile s-au schimbat pe alocuri radical și reacția logică este să te adaptezi realității, să fii pregătit pentru ea, indiferent ce eforturi implică.
Reziliența societăților implică resurse, cooperare între țări și cooperare între guverne și cetățeni presupune onestitate si responsabilitate în explicarea acestei noi realități cetățenilor și în paralel pentru alocarea resurselor necesare.
Orice domeniu trebuie privit acum prin lentila securității și siguranței individuale, colective publice și naționale, inclusiv apărarea civilă. De aceea se impune o cooperare strânsă și integrarea între cea civilă și cea militară, așa cum este concepută deja la nivelul NATO.
În efortul de conștientizare a noii realități securitare, primul pas trebuie făcut chiar de către lideri, de cei care conduc guvernele si țările, de a-și adapta concepțiile și deciziile la această nouă realitate: pentru o vreme relativ îndelungată, toate politicile trebuie privite din perspectivă securitară, de la organizarea modelului economic național, educație, administrație etc. și până la apărare civilă și ordine publică. Apoi, populația trebuie pregătită pentru a confrunta situații severe”, a spus oficialul.
De asemenea, în cadrul discuțiilor din Consiliul JAI, miniștrii prezenți au accentuat importanța pregătirii populației pentru situații de urgență, subliniind că „populaţia trebuie să reziste până la 7 zile în situaţii de criză”.
„La Consiliul JAI de la Copenhaga, miniștrii au subliniat că populația trebuie pregătită să reziste de la 72 de ore până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor, practica formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență fiind cheie pentru supraviețuire”, a spus Predoiu.
Problema migrației ilegale a dus la situații de criză în unele state UE
În cadrul reuniunii s-a discutat și despre problematica migrației ilegale, fenomen care, potrivit concluziilor, „prin lipsa de viziune și de coerență a politicilor unor lideri și guverne europene a condus la situații de criză în unele țări membre ale UE în ultimii ani”.
„Un alt subiect dezbătut la Consiliul JAI a fost migrația ilegală. Lipsa de viziune și de coerență a politicilor unor lideri și guverne europene a condus la situații de criză în ceea ce privește migrația ilegală în unele țări membre ale UE în ultimii ani. MAI român a luat în serios această amenințare și astăzi avem practic un nivel de migrație redus spre zero. Dar protecția frontierelor nu este suficientă.
Legislativ, la nivel european trebuie să îmbunătățim mecanismele de returnare a migranților ilegali. Cred că UE și unele guverne europene ar trebui să renunțe la naivități în materie de combatere a migrației ilegale.
Fără întărirea capacității de returnare și a voinței politice de a o aplica, țările europene vor rămâne vulnerabile la migrație. România si-a adaptat legislația în această privință, dar efortul de creștere a eficienței în combaterea migrației trebuie continuat”, se arată în comunicat.
Toate ţările europene au probleme serioase cu traficul şi consumul de droguri
În ceea ce privește tema drogurilor, al treilea punct major de pe agenda discuțiilor, miniștrii prezenți au recunoscut că „toate ţările europene au probleme serioase cu traficul şi consumul de droguri”.
În legătură cu drogurile ușoare, s-a evidențiat faptul că politicile adoptate de statele membre „nu au o uniformitate sau armonie”, existând diferențe semnificative între țări – în timp ce unele, precum România, aplică o politică de „toleranţă zero”, altele manifestă o atitudine mai permisivă.
„În ceea ce privește combaterea drogurilor, cel de al treilea subiect discutat la Consiliul JAI, se confirmă că toate țările europene au serioase probleme legate de traficul si consumul de droguri. Cum spunea un fost comisar european: ‘Europa este inundată de droguri prin porturile occidentale’ „.
Cătălin Predoiu a afirmat că în ceea ce privește consumul de droguri ușoare, politicile statelor europene nu sunt uniforme sau armonizate. El a menționat că, în unele țări, precum România, legislația se bazează pe principiul toleranței zero față de consumul de droguri, în timp ce alte state adoptă o atitudine mai permisivă.
Ministrul Afacerilor Interne a subliniat că fiecare țară are dreptul să-și stabilească propriile reguli prin legi democratice și a reafirmat convingerea că România trebuie să păstreze politica de toleranță zero față de traficul și consumul de droguri, insistând că Poliția Română trebuie să continue și să își îmbunătățească constant eficiența în această luptă.
„Pe de altă parte, în privința consumului de droguri ușoare, nu există o uniformitate sau armonie în politicile statelor europene. În unele state, precum România, legislația are la bază principiul toleranței zero față de consumul de droguri. În altele, există o oarecare toleranță sau chiar permisivitate la consumul de droguri ușoare.
Cred că fiecare țară are dreptul să se organizeze cum consideră în această privință, prin legi adoptate democratic. Și sunt convins că România trebuie să rămână la principiul toleranței zero față de trafic și consum și că Poliția Română trebuie să continue lupta cu drogurile începută acum doi ani și mai bine și să își crească permanent eficiența în această luptă”, a conchis acesta.
