În contextul inundațiilor devastatoare din județele Suceava și Neamț, unde trei persoane și-au pierdut viața, Cătălin Predoiu a subliniat că fiecare cetățean trebuie să fie capabil să reziste până la șapte zile fără sprijin extern, în cazul unui dezastru natural sau al unei situații de criză.
Cătălin Predoiu cere pregătire pentru crize majore
În urma furtunilor violente, valea râului Neagra din Suceava a fost lovită de o viitură rapidă și extrem de periculoasă, cauzată de scurgerea necontrolată a apelor de pe versanți. Ministrul a descris zona drept o „capcană” naturală, unde efectele ploilor torențiale au fost imposibil de anticipat. 115 persoane au fost evacuate cu elicopterele MAI, printr-o operațiune complexă și riscantă, atât pentru sinistrați cât și pentru salvatori. În total, aproape 900 de persoane au fost evacuate din județele afectate, intervenția salvatorilor fiind crucială pentru evitarea unor tragedii mai mari.
„Au fost evacuate sute de persoane din Neamț azi noapte și azi de dimineață, spre 900 de persoane. Din păcate, pe râul Neagra, în Suceava, am avut de-a face cu un alt tip de fenomen, mult mai sever, mai periculos, o inundație instantanee.
Acolo unde au fost decesele a fost acel fenomen de care vorbeam. Rupere de nori urmată de revărsarea apei pe versanți. E o capcană perfectă acolo în sens negativ. Și de aceea sunt cele mai periculoase, se produc instantaneu și sunt foarte greu de anticipat.
Sub ruperea de nori de pe versanții munților se scurg apele necontrolat și total neanticipat. A fost o operațiune foarte dificilă și periculoasă de evacuare a 115 cetățeni Au fost evacuați cu elicopterul, prin extragere cu troliul, e o operațiune periculoasă și pentru cetățean și pentru salvatori. Au fost salvate sute de persoane de la moarte”, a spus ministrul la Antena 3.
Aceste fenomene extreme, cândva rare, au devenit o nouă normalitate în Europa
Predoiu a declarat că aceste fenomene extreme, cândva rare, au devenit o nouă normalitate în Europa și că presiunea asupra sistemelor de apărare civilă este tot mai mare. El a precizat că s-a discutat deja, inclusiv în cadrul Consiliului JAI, despre necesitatea integrării între structurile de apărare civilă și cele militare, pentru a răspunde eficient în cazuri de criză complexă, care implică atât fenomene naturale, cât și provocări geopolitice sau atacuri cibernetice.
„Aceste fenomene până acum câțiva ani erau rare, azi au devenit aproape o normalitate. Ceea ce era un eveniment în urmă cu câțiva ani de zile, un mare incendiu sau o inundație severă, azi e aproape nu cotidian, dar săptămânal, cel puțin de o perioadă de timp, ceea ce pune presiune pe toate sistemele de apărare civilă din Europa. Și nu numai tipul acesta de evenimente ci și acțiunile umane militare cauzează situații critice pe apărarea civilă și trăim într-un context geopolitic regional plin de astfel de provocări”, a mai spus Predoiu.
Apărarea civilă trebuie să se coordoneze mai bine cu instituțiile precum DSU, IGSU, Jandarmeria și Poliția de Frontieră
Ministrul a afirmat că apărarea civilă trebuie să se coordoneze mai bine cu instituțiile precum DSU, IGSU, Jandarmeria și Poliția de Frontieră, iar la nivel european trebuie creată o structură unitară de intervenție. De asemenea, el a cerut dezvoltarea unei culturi a prevenirii în rândul populației, susținând că este vital ca fiecare cetățean, familie și comunitate să știe cum să reacționeze și să se autosusțină într-o criză.
„Concluziile sunt clare: aceste fenomene sunt din ce în ce mai dese. E nevoie de integrare între instituțiile și forțele care se ocupă de apărarea civilă și cela adiacente lor. La MAI înercăm să integrăm acțiunea DSU, IGSU cu cea a Jandarmeriei și Poliției de Frontieră. Trebuie integrare la nivel european. Populația trebuie pregătită și cultural cu privire la frecvența acestor fenomene și să se dezvolte o cultură a prevenției nu doar la nivel de stat ci și la nivel societal.
Dar există și nevoia de a integra sistemele de apărare civilă cu cele de apărare militară. Când ai de-a face cu o agresiune militară ai și pagube civile. Pe lângă acțiunea militară din teren e nevoie să intervină și forțele de apărare civilă: pompieri, salvatori, piloții de pe aeronavele MAI din fiecare stat membru UE. S-a discutat de mai mulți miniștri care e dimensiunea acestei provocări în cazul unor fenomene foarte severe. Nu am discutat doar despre evenimentele climatice”, a completat ministrul.
În cazul unui dezastru de amploare, intervenția autorităților nu va fi imediată în toate zonele afectate
În cazul unui dezastru de amploare, a explicat Predoiu, intervenția autorităților nu va fi imediată în toate zonele afectate, din cauza lipsei de resurse sau a colapsului unor sisteme. Prin urmare, pregătirea populației pentru a face față unei perioade fără sprijin guvernamental devine o prioritate. Acest tip de reziliență, spune el, este esențial pentru siguranța națională.
„S-a discutat ipoteza în care pe un întreg areal național sau multinațional, înțelegeți la ce se făcea aluzie la JAI, ai provocări de apărare civilă, în astfel de situații niciun stat din Europa nu poate instantaneu să intervină, că nu sunt resurse. Pot cădea sisteme, dacă atacul e cibernetic.
Și atunci e important să ajutăm formarea unei culturi la nivel de cetățean, familie, comunitate, care să ia în calcul capacitatea de a rezista, de a subzista, un anumit interval de timp până când instituțiile guvernamentale au timp să ajungă și să intervină. Asta întărește reziliența la nivel național. E o schimbare de cultură aici”, a conchis Predoiu.
