Vicepremierul Raluca Turcan a vorbit joi, într-o postare pe pagina sa de socializare, despre fondurile europene alocate României în următorii ani. Acestea se ridică la 80 de miliarde de euro, “cea mai consistentă finanțare europeană pe care a primit-o România de la aderare și, totodată, o șansă uriașă de dezvoltare”.

Turcan subliniază că, din această sumă, 30 de miliarde vor fi alocaţi investiţiilor în reconstrucția României după perioada de criză sanitară, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

“Alături de ministrul fondurilor europene, Marcel Ioan Boloș, am avut astăzi o întâlnire de lucru cu Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație. L-am asigurat pe comisarul Hahn că Ministerul Fondurilor Europene, desemnat coordonator al Planului  Național de Redresare și Reziliență, înregistrează cea mai bună performanță în materie de absorbție a fondurilor UE de la înființarea sa. Dovada în acest sens este faptul că în doar 2 luni, la sfârșitul lui 2019, am salvat de la dezangajare 600 milioane de euro.

În prezent, suntem în grafic cu redactarea  documentelor programatice aferente perspectivei financiare 2012-2027, atât Acordul de Parteneriat, cât și cele 8 Programe Operaționale fiind deja transmise Comisiei pentru analiză și evaluare.

Prioritatea Guvernului PNL este de a atinge ținta de absorbție de 100% până la finalul actualei perioade de programare.

Am subliniat în discuția de astăzi faptul că Politica de Coeziune este instrumentul cheie pentru reducerea decalajelor dintre statele membre”, a scris Raluca Turcan în mesajul său.

“Instrumentul de reacție rapidă REACT EU trebuie să ofere sprijin suplimentar României în această perioadă”

Vicepremierul Turcan a mai precizat că România susţine concluziile Consiliului European din luna iulie şi că ţara noastră va utiliza şi suma alocată în cadrul Next Generation EU prin Mecanismul Facilității de Redresare și Reziliență.

“În acest sens, România susține concluziile Consiliului European din iulie referitoare la:

  • Flexibilizarea regulilor privind realocarea resurselor între fonduri;
  • Păstrarea regulilor referitoare la dezangajare și a cotei de cofinanțare în cazul regiunilor celor mai puțin dezvoltate;
  • mai bună corelare între concentrarea tematică și contextul economic actual de la nivelul statelor membre.

Considerăm, totodată, că provocările climatice și inovarea trebuie să meargă umăr la umăr cu reducerea decalajelor de dezvoltare.

În plus, instrumentul de reacție rapidă REACT EU trebuie să ofere sprijin suplimentar României în această perioadă pentru combaterea efectelor crizei sanitare.

Pe lângă toate acestea, România își propune să utilizeze suma alocată în cadrul Next Generation EU prin Mecanismul Facilității de Redresare și Reziliență.

Îi mulțumesc comisarului european Johannes Hahn, pentru susținerea permanentă acordată României și pentru deschiderea față de propunerile noastre!”