Trezirea, tovarăși! Taximetria, așa cum o știm, a apus

Trezirea, tovarăși! Taximetria, așa cum o știm, a apus
Publicat de Valentin Vioreanu la 28 noiembrie 2016, 00:09

Într-o societate imbecilizată este complicat să convingi oamenii că secretul bunăstării pentru toți nu stă în principiul “Să moară vecinul, ca să-i iau capra!”.

Iată cum privește problema un taximetrist, care resimte concurența Uber

 

Taximetristul are un sâmbure de dreptate: normal că taxiurile actuale nu pot concura dela egal la egal cu Uber, deoarece primele sunt grevate de piedici fiscal-birocratice. Dar firesc ar fi nu să-i trosnești una peste picioare lui Uber, ci să liberalizezi activitatea de taximetrie.

Hai să o luăm altfel. Mai țineți minte epoca în care lumea mergea cu trăsura? Nu mai este, s-a dus. Peste fabricanții de trăsuri a  venit automobilul, i-a dus în faliment. Progresul tehnic, inovația, introducerea pe piață de noi și noi produse subminează vechile afaceri și aduc profit noilor antreprenori. Schumpeter numea asta “distrugere creatoare”.

 

Ei bine, tocmai citeam că John Deere are 200 000 de tractoare robotizate în întreaga lume. Automobilul fără șofer a încetat să fie doar o fantezie, este o realitate aflată pe bancul de probe. Progresul tehnic va distruge slujbele a zeci și sute de mii de șoferi în deceniile următoare și, de fapt, este foarte probabil ca această meserie să dispară complet în viitor. Uber este doar avangarda acestui fenomen. Uber, la rândul său, face parte din ceea ce se numește sharing economy – aranjamentul prin care oamenii își împărtășesc accesul la diverse bunuri și servicii. Aceste aranjamente sporesc eficiența alocării resurselor la scara întregii societăți, ne permit să economisim și să ne concentrăm atenția pe satisfacerea altor nevoi.

 

De exemplu, șoferii Uber din SUA au câștigat 3,5 mld. dolari în anul 2015. Cine sunt acești oameni, credeți că sunt șoferi profesioniști sau oameni bogați? Nu. Jumătate din ei sunt persoane care conduc ocazional, mai puțin de 10 ore pe săptămână. Uber nu le oferă nici măcar un job part-time, ci doar ocazia de a câștiga câțiva bani. 90% dintre cei care intră în rețeaua Uber apreciază faptul că sunt propriul lor șef, că sunt pe cont propriu (sursa).

 

Uber salvează planeta. Nu ne pasă nouă de ecologie, nu vrem să protejăm mediul? Păi atunci ar trebui să susținem Uber, deoarece sistemul contribuie la decongestionarea drumurilor și la reducerea emisiilor. Uber vine în sprijinul oamenilor săraci, al celor care nu își pot permite o schemă de lucru fixă – poate este vorba de mămici care au grijă de copii și nu au cum să lucreze după un program inflexibil, poate este vorba de pensionari cărora nu le ajung banii. Uber ne oferă tuturor șansa unei colaborări mutual avantajoase, din care toată lumea are de câștigat.

 

Toată lumea mai puțin cei care până ieri dețineau monopolul, adică taximetriștii oficiali. Din păcate, viața este dinamică, lumea se schimbă. Stoparea progresului tehnic le poate salva locurile de muncă, pentru o vreme. Însă stoparea inovației înseamnă întârzierea dezvoltării economice, menținerea în sărăcie a generațiilor viitoare. La limită, tot mai mulți români vor emigra, către zonele mai libere de pe glob, iar aici se va stinge lumina definitiv. Inclusiv pentru taximetriștii oficiali. Ne dorim acest lucru? Dorim păstrarea privilegiilor de breaslă, a unei organizări feudale? Vrem să menținem interdicția de a intra pe piața muncii?

textul complet, pe LOGEC.RO

 

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Profesioniști
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.