Cifrele statistice privind dinamica economiei romanesti sunt imbucuratoare, fiind consemnate cresteri la toate capitolele. In primul semestru al anului in curs, produsul intern brut a crescut in termeni reali cu 4,9% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Baza cresterii a fost productia industriala, care s-a majorat cu 10,4%, cele mai dinamice sectoare fiind industria prelucratoare, 12,7%, si industria extractiva, 3,8%. Investitiile au crescut, in termeni reali, cu 4,2% fata de primul semestru din anul 2000. Cresterea se datoreaza in special investitiilor realizate de sectorul de stat, care au saltat cu 9,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Investitiile din sectorul privat au fost orientate spre achizitionarea de utilaje si autovehicule, crescand cu numai 2,9%.
Aceste rezultate spectaculoase nu ar fi putut fi obtinute fara o interventie puternica a statului in economie, care conduce insa la o acumulare de tensiuni. In perioada analizata, tinerea sub control a preturilor la energie a calmat cresterea generala a celorlalte preturi din economie si a incurajat productia industriala. Slabirea presiunii inflationiste prin ieftinirea energiei a cauzat pierderi importante producatorilor, astfel incat Executivul a fost fortat sa lase libere preturile. In consecinta, factura la intretinere in iarna urmatoare nu va putea fi platita de o mare parte dintre romani. Se promit ajutoare pentru categoriile sarace, insa pentru strangerea banilor se va apela la noi taxe si impozite. Deja in primul semestru volumul livrarilor de energie electrica si termica, gaze si apa s-a diminuat cu 2,4%.
O alta solutie pentru limitarea inflatiei a fost cresterea importurilor. Satisfacerea cererii cu marfuri si servicii importate nu a necesitat marirea masei monetare, insa a cauzat explozia deficitului de cont curent. Acesta s-a cifrat in primul semestru la – 4.2586 miliarde lei, ca urmare a cresterii importurilor cu 28,8% comparativ cu a exporturilor, care a crescut cu numai 21%. Finantarea deficitului de cont curent devine tot mai dificila, ceea ce a fortat Guvernul sa analizeze metodele prin care pot fi reduse importurile.
Comenzi de stat pentru marile intreprinderi
In luna iulie s-a consemnat o scadere firava a importurilor, de 1,1% fata de luna precedenta, care se datoreaza insa doar un factori conjuncturali. Deficitul comercial pe primele sapte luni a urcat la 2.317,4 milioane dolari, comparativ cu 1.300 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut.
Cresterea productiei industriale a favorizat cresterea numarului de salariati, cu 159 de mii numai in primul semestru, si atingerea unei cifre foarte mici a ratei somajului, de numai 8,1% in luna august. Acest lucru a fost posibil prin amanarea procesului de restructurare a societatilor nationale si a regiilor. In plus, statul a lansat comenzi pentru alte companii sau a acordat fonduri pentru productie. Tractorul si Roman Brasov au beneficiat de aceste programe, la fel ca si ARO. Insa stimulentele acordate de stat pentru cresterea productiei nu au dus si la un surplus de valoare adaugata. Aceste societati au cheltuieli de productie prea mari, pe care nu si le acopera din contravaloarea produselor livrate pe piata. Asa se face ca rentabilitatea acestora nu a crescut, cumuland noi datorii, trecute la capitolul pierderi. Stocurile au crescut alarmant in ultimul timp, depasind deseori productia unei luni de zile.
Disciplina financiara nu este respectata de marile societati de stat, volumul arieratelor crescand la aproximativ 30% din PIB.
Pe fondul unei scaderi a puterii de cumparare, cifra de afaceri a comertului cu amanuntul a scazut fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special din cauza reducerii cu 9,3 a vanzarilor de produse alimentare. Pentru producatori, singura alternativa ramane exportul, insa mare parte a productiei de export este realizata in sistem de lohn. Practic, exportam mai mult mana de lucru ieftina si produse care inglobeaza in principal materie prima si energie. Romania consuma in prezent de 2,5 ori mai multa energie pentru decat tarile Uniunii Europene, a produce echivalentul a 1.000 de dolari PIB. Cresterea PIB-ului a incarcat factura importurilor energetice si a adancit deficitul comercial. In aceste conditii, cresterea economica nu va continua mult timp, fiind asteptat, o reducere a productiei.