Se schimbă banii în România. Trecem de la Leu la bancnotele Euro. Germanii au anunțat acum
SURSA FOTO: Dreamstime-zona euro
După aderarea la spațiul Schengen, următorul pas pentru România și Bulgaria ar fi trecerea la moneda Euro. Dacă Bulgaria pare pregătită să adopte euro în 2026, România întâmpină dificultăți semnificative și ar putea face acest pas abia în 2029, conform estimărilor.
România și Bulgaria, perspective privind trecerea la moneda Euro
După aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025, următorul pas major în integrarea europeană pentru cele două țări este trecerea la moneda Euro.
O analiză publicată de Merkur, o revistă germană de calibru, oferă estimări privind momentul în care cele două state ar putea trece la euro, indicând un decalaj semnificativ între acestea.
Bulgaria, mai aproape de trecerea la Euro
Potrivit Merkur, Bulgaria se află într-un stadiu avansat de pregătire, iar o dată preconizată pentru trecerea la moneda Euro este 1 ianuarie 2026. Aceasta se datorează conformării mai bune a Bulgariei cu criteriile de convergență economică și juridică.
Raportul de convergență al Comisiei Europene din 2024 subliniază că legislația bulgară este compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare (UEM), cu o singură excepție.
Bulgaria îndeplinește criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice, cursul de schimb și ratele dobânzilor pe termen lung, fiind membră a mecanismului cursului de schimb (MCS II) – o condiție esențială pentru aderarea la Zona Euro.

România, întârzieri semnificative și provocări majore
Pentru România, analiza Merkur sugerează că trecerea la moneda Euro ar putea avea loc abia în jurul anului 2029, în funcție de progresele realizate. Raportul Comisiei Europene din 2024 indică mai multe deficiențe care împiedică țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență.
Printre problemele semnalate se numără:
- Stabilitatea prețurilor: România nu îndeplinește acest criteriu esențial.
- Finanțele publice: Situația fiscală a țării este considerată instabilă, iar deficitul bugetar depășește limitele acceptate.
- Cursul de schimb: România nu este membră a MCS II și nu a demonstrat o stabilitate monetară suficientă.
- Ratele dobânzilor pe termen lung: Nivelurile actuale sunt considerate prea ridicate pentru a respecta criteriile Zonei Euro.
De asemenea, legislația națională nu este încă pe deplin armonizată cu articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ceea ce reprezintă o barieră suplimentară pentru integrarea în Zona Euro.
Bulgaria, singura țară care îndeplinește criteriile esențiale
Raportul de convergență al Comisiei Europene din 2024 a evaluat progresele realizate de șase state membre din afara Zonei Euro: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia.
Dintre acestea, doar Bulgaria îndeplinește majoritatea criteriilor esențiale, cu excepția unui singur criteriu. Alte țări, precum Suedia și Cehia, îndeplinesc parțial criteriile, dar sunt încă departe de trecerea la moneda Euro.
Un factor crucial în procesul de aderare la Zona Euro este participarea de minimum doi ani la mecanismul cursului de schimb (MCS II), fără tensiuni monetare grave. În prezent, România nu face parte din acest mecanism, ceea ce contribuie la întârzierea adoptării monedei unice.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





