Trebuie sa ingrijoreze corectia preturilor la bursa?
Au trecut numai doua luni si jumatate de stagnare la Bursa, dupa cresterea de 25% din mai-iulie si cea de 45% din perioada ianuarie iulie 2004. Avem motive de ingrijorare? Consider ca nu. Corectiile si perioadele stabile sunt normale in evolutia oricarei burse.De altfel, tendinta generala crescatoare a BVB din ultimii patru ani a fost intrerupta de mai multe ori de evolutii secundare de sens contrar – corectii negative ale preturilor actiunilor ce au urmat „reprizelor” de crestere accelerata
Au trecut numai doua luni si jumatate de stagnare la Bursa, dupa cresterea de 25% din mai-iulie si cea de 45% din perioada ianuarie iulie 2004. Avem motive de ingrijorare? Consider ca nu. Corectiile si perioadele stabile sunt normale in evolutia oricarei burse.De altfel, tendinta generala crescatoare a BVB din ultimii patru ani a fost intrerupta de mai multe ori de evolutii secundare de sens contrar – corectii negative ale preturilor actiunilor ce au urmat „reprizelor” de crestere accelerata de care ne-am tot bucurat la Bursa. Am analizat scaderile indicelui BET cu mai mult de 10% si am identificat sase asemenea corectii din anul 2001, cand a inceput cresterea generala a Bursei, pana in prezent. Patru din cele sase corectii au urmat unor perioade de crestere accelerata: +45% in aprilie-august 2001, +90% in octombrie 2001 – iunie 2002, +46% in iulie-octombrie 2002 si +59% in noiembrie 2003 – aprilie 2004 (cresteri pentru indicele BET). Fata de aceste cresteri, corectiile de amplitudine medie de 12% nu au redus prea mult din castigurile investitorilor. Pe langa perioadele de corectie, BVB s-a mai confruntat si cu un alt tip de manifestare, nu tocmai pe placul investitorilor: stagnarea. In perioada septembrie 2002 – noiembrie 2003 actiunile au stat pe loc, oferind un castig de sub 20% pe o perioada ceva mai mare de un an de zile. si atunci au existat temeri ca evolutia ascendenta a Bursei s-a oprit, insa acestea nu au fost confirmate.Fata de aceste etape din istoria Bursei, recenta scadere de 4-5% ce dureaza de doua luni si jumatate nici nu poate fi numita corectie; scaderea este mult mai lina decat corectiile din trecut, asa ca asistam, practic, la o relativa stagnare a bursei. Nu consider ca sunt motive de ingrijorare. Sa nu uitam ca indicele BET inregistreaza o crestere cumulata de peste 500% de la inceputul anului 2001 pana in prezent (asta fara a lua in calcul diverse dividende si actiuni gratuite). La o asemenea performanta, este normal sa asistam si la perioade mai linistite.Ce a determinat totusi performanta spectaculoasa a Bursei de Valori din ultimii ani? Intrebarea este importanta, pentru ca raspunsul poate furniza indicii si despre posibile evolutii viitoare. In opinia mea, cresterea a fost determinata de o evolutie normala a indicilor P/E (pret/profit pe actiune), de la valori puternic subevaluate la valori considerate „normale” pe alte piete. Era imposibil ca actiuni solide, precum bancile sau societatile de investitii financiare, sa ramana la valori ale P/E sub cinci, asa cum se intampla in urma cu cativa ani. Datorita structurii emitentilor listati la Bursa, indicii BET si BET-C se bazeaza in mare masura pe un numar redus de actiuni ce inregistreaza o pondere ridicata in capitalizarea totala; este vorba de emitenti precum BRD, SNP sau TLV, care concentreaza atentia unui numar foarte mare de investitori. Modelul este insa general: si actiunile mai putin vizibile au urmat sau urmeaza un trend similar.Desi nu mai sunt asa de ieftine la Bursa, este posibil ca vedetele Bursei sa mai creasca putin in timp, in special datorita cresterii profitabilitatii emitentilor. Insa „valul doi” de cresteri va veni de pe urma actiunilor listate pe Rasdaq. Aici sunt inca destule societati bune, cu performante economice, actionariat, management si perspective interesante si cu indici P/E in jur de cinci sau chiar mai putin.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





