Lupta impotriva terorismului si minimizarea pierderilor provocate de atacul asupra Americii sunt acum capete de lista pentru statele occidentale. Romania trebuie sa inceapa sa calculeze efectele asupra propriei situatii economice si politice.
Prima si cea mai importanta consecinta va consta, cel mai probabil, in amanarea deciziei privind suspendarea vizelor pentru romanii care calatoresc in spatiul Uniunii Europene. Daca pana acum ridicarea regimului vizelor obligatorii era certa de la 1 ianuarie 2001, lucrurile nu mai stau la fel. Libera circulatie a persoanelor si securitatea granitelor apar deja in alta lumina. Europa trebuie sa faca ea insasi eforturi pentru un control mai amanuntit al celor care intra pe teritoriul comun si este putin probabil ca, in acest context, Romania va scapa de vize. Deja ambasadele de la Bucuresti ale tarilor din vestul Europei refuza acordarea vizelor, chiar fara motive foarte clare.

Prioritatile financiare ale lumii occidentale sunt acum altele. America, tara care s-a dovedit generoasa in a finanta diverse programe romanesti, se vede pusa in situatia de a-si majora considerabil bugetele militare. In plus, administratia de la Washington trebuie sa faca acum fata spectrului crizei economice: bursele sunt in cadere, companiile aeriene anunta pierderi imense si concedieri masive, iar asiguratorii se intreaba cum vor face fata despagubirilor. Cu cheltuieli crescute pentru asistenta sociala, pentru sprijinirea monedei nationale si pentru aparare, tara noastra nu va mai avea loc in bugetul Statelor Unite. Guvernele tarilor din Uniunea Europeana vor angrena si ele sume serioase in combaterea terorismului si intarirea securitatii; de aceea, ar putea fi puse sub semnul intrebarii unele programe finantate de diverse institutii comunitare.
Preocupate de probleme interne si de scaderea valorii de piata, companiile occidentale vor fi mult mai selective in alegerea directiilor catre care isi indreapta banii. In Romania, privatizarea ar putea primi o alta lovitura dura: marile firme nu-si mai pun acum problema extinderii, ci a limitarii pagubelor. La fel, pe pietele financiare, accesul Romaniei va fi mult ingreunat sau mult mai scump. SNP Petrom si-a amanat planurile privind o emisiune de obligatiuni pe pietele internationale. Termoelectrica ar putea avea probleme serioase in intentia sa de a se imprumuta din exterior. Bursa de Valori ar putea fi si ea afectata de scaderea sumelor alocate de catre fondurile internationale de investitii pentru piata romaneasca de capital. Nu trebuie uitate nici costurile asigurarilor. Estimarile facute pana acum arata ca, global, costurile vor creste cu cel putin o treime. Efectul in piata romaneasca, in prime de asigurare si, implicit in costurile companiilor, va fi considerabil, atata timp cat piata internationala preia o parte din riscurile asigurate de firmele romanesti.

Primele efecte concrete au si aparut. Deja, obligatiunile romanesti aduc pierderi detinatorilor. Pe de alta parte, Tarom, principalul transportator aerian, se vede in postura de a majora pretul biletelor de avion din mai multe motive: traficul s-a redus cu un sfert, masurile suplimentare de securitate costa bani si, in plus, costul asigurarii va fi mult mai ridicat. Probabil ca multe alte efecte raman inca ascunse: cele privind cheltuielile viitoare pentru aparare, cele privind costurile masurilor sporite de securitate la granite, cele privind comertul exterior cu tarile Uniunii Europene, daca pe continent se adancesc semnele recesiunii economice. Indiferent cat de mica si de izolata este Romania, suflul exploziilor din Manhattan se va resimti la Bucuresti.