Adesea, medicii recomandă persoanelor care au somn perturbat în timpul nopții să tragă un pui de somn pe durata zilei. Experţii sugerează că un somn scurt de 10-20 de minute ne poate oferi o infuzie de energie şi de luciditate mintală atunci când avem cel mai mult nevoie de ele. Aceste pauze de somn scurte pot fi luate pe tot parcursul unei zile, înainte de un eveniment important şi chiar după o noapte cu un somn mai zbuciumat. Dar pentru adulții în vârstă, un astfel de ațipit în timpul zilei ar putea fi semnul unor probleme de sănătate.

Cercetările privind modul în care ațipitul afectează cogniția la adulți au avut rezultate mixte. În cazul adulților mai tineri, cercetările sugerează că un pui de somn este benefic pentru cunoaștere, iar la adulții mai în vârstă acesta poate fi legat de tulburări cognitive. Cu toate acestea, multe studii se bazează doar pe o singură evaluare auto-raportată.  Este posibil ca această metodologie să nu fie exactă pentru persoanele care nu pot spune exact când sau cât timp au dormit, pe durata zilei, scrie Activebeat.

Autorii cerecetării au constatat că, odată cu înaintarea în vârstă, un pui de somn mai lung poate prefigura un declin cognitiv.

Legătura dintre ațipit și Alzheimer

Tulburările somnului și ațipeala în timpul zilei

sunt simptome cunoscute ale bolii Alzheimer uşor până la moderat şi al altor forme de demenţă la adulţii în vârstă. Ele devin uneori mai extreme pe măsură ce boala progresează: pacienții dorm mai puțin pe timpul nopții și resimt somnolență în timpul zilei.

Pentru a examina această legătură între ațipitul în timpul zilei și demență, studiul a analizat un grup de 1.401 de adulți în vârstă cu o vârstă medie de 81 de ani care participă la un studiu privind declinul cognitiv și boala Alzheimer. Participanții au purtat un dispozitiv asemănător unui ceas, care le-a urmărit mobilitatea timp de 14 ani. Perioadele prelungite de inactivitate au fost interpretate ca ațipit in timpul zilei.

20% au început să aibă deficiențe cognitive ușoare, un precursor frecvent al demenței

La începutul studiului, aproximativ 75% dintre participanți nu au avut probleme cognitive. Pe parcursul anilor,  4% au fost diagnosticați cu Alzheimer și 20% au început să aibă deficiențe cognitive ușoare, un precursor frecvent al demenței. Participanții care nu au dezvoltat tulburări cognitive au avut o durată de somn suplimentară cu 20 de minute pe an.

În final, s-a observat că adulții mai în vârstă care au tras un pui de somn cel puțin o dată sau mai mult de o oră pe zi au avut cu 40% mai multe șanse de face boala Alzheimer, decât cei care nu au dormit zilnic sau au ațipit mai puțin de o oră pe zi. Aceste constatări au rămas neschimbate chiar și după ce au fost analizați factori precum activitățile zilnice, bolile și medicamentele.

Somnul și ”creierul Alzheimer”

Studiul mai arată că ațipitul mai lung este un proces normal al îmbătrânirii, dar numai într-o anumită măsură.  Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, vin cu o explicație pentru motivul pentru care persoanele cu demență ațipesc mai des și au un somn mai lung. Comparând creierul persoanelor cu boala Alzheimer cu cel al persoanelor fără tulburări cognitive, aceștia au descoperit că pacienții cu Alzheimer aveau mai puțini neuroni care promovează starea de veghe în trei regiuni ale creierului.