Theodor Stolojan nu este de acord cu supraimpozitarea: Trebuie revizuită schema de salarizare a bugetarilor

Fostul premier Theodor Stolojan, membru PNL, nu este de acord cu supraimpozitarea. El a spus că propunerea privind supraimpozitarea salariilor mai mari ca cel al preşedintele ţării nu i se pare bună deloc.

Liberalul Theodor Stolojan, fost prim-ministru, a afirmat că propunerea PSD ca salariile bugetarilor care câştigă mai mult decât preşedintele ţării să fie supraimpozitate nu i se pare bună deloc.

Theodor Stolojan, despre supraimpozitarea salariilor

„Nu mi se pare bună deloc, pentru că dacă consider că bugetarii au salarii prea mari, trebuie să revizuiesc toată schema de salarizare a bugetarilor din România, nu mă apuc să creez un sistem special de impozitare numai pentru anumiţi bugetari care depăşesc o anumită sumă.

Ori am un sistem de impozitare care priveşte absolut toţi oamenii care realizează venituri în România, ori dacă am o problemă cu salariile mari de la anumiţi bugetari, revăd schema de salarizare aplicată în toate instituţiile publice finanţate din bugetele publice ale României”, a spus Theodor Stolojan despre propunerea PSD privind introducerea unui impozit pentru veniturile ce depăşesc salariul preşedintelui României.

„Premierul Ciucă procedează corect, în sensul hai, domnule, să vedem punctele de vedere vizavi de o propunere. Nu poţi dintr-un foc să respingi o propunere făcută de un partid aflat la guvernare, chiar dacă este PSD partidul respectiv, faci o analiză, vii cu contraargumente şi spui de ce nu eşti de acord cu un asemenea sistem.

Încă o dată, este contraproductiv să te apuci să scoţi legi numai pentru anumite poziţii din schema bugetară”, a explicat fostul premier.

Soluții pentru acoperirea deficitului bugetar

Totodată, Theodor Stolojan a mai vorbit și despre soluţiile pe termen scurt pentru acoperirea deficitului la buget.

”După părerea mea, această manieră de abordare nu este realizabilă şi vă explic de ce. Dacă iei toate cheltuielile bugetului consolidat, deci toate bugetele publice la un loc şi scazi din ele salariile, investiţiile, cheltuielile pentru dobânzi la datoria publică, cheltuielile finanţate din fondurile europene, îţi mai rămân vreo 112 miliarde. Or 20 de miliarde din 112 miliarde, ca să scazi, nu poţi să realizezi o asemenea scădere, care înseamnă aproape 18%.

Or orice instituţie publică care se apucă doar şi taie de la bunuri şi servicii poate produce o risipă mult mai mare decât ceea ce vrem să realizăm.

În 1936, un mare economist român, Virgil Madgearu, spunea următorul lucru: dacă vrei să elimini excesul de grăsime, ai grijă să nu tai nervii sau muşchii, că sistemul nu mai e funcţional.

Ca să vă dau un exemplu: cheltuială curentă înseamnă reactivii într-un laborator chimic de cercetare sau mai ştiu eu ce laborator. Am tăiat reactivii, înseamnă o risipă de salariu, pentru că doctorul sau cercetătorul stă, că nu poate lucra, că n-are reactivi, dar îi plăteşti salariul, înseamnă o risipă, că am cumpărat echipamente şi nu le pot utiliza, că n-am reactivi, pentru că i-am tăiat, că fac parte din bunuri şi servicii.

Ca o concluzie, o reducere mai mare de cheltuieli nu poate fi făcută decât în cadrul unei strategii, în care regândeşti instituţia: ce atribuţii are, la ce trebuie să renunţe, cum trebuie să reorganizezi. Nu poţi să reduci 18% sau 20% din cheltuieli, fără o strategie”, a mai spus Stolojan.

Theodor Stolojan: Vine și nota de plată

De asemenea, Theodor Stolojan a fost întrebat dacă a venit nota de plată.

”Categoric că vine şi nota de plată. Gândiţi-vă numai, iată, s-a început o discuţie care e foarte veche în România vizavi de unităţile teritorial-administrative.

O Românie care are comune care au mai rămas cu două-trei mii, patru mii de locuitori, dar care menţine un aparat în primării care trebuie finanţat tot timpul cu bani din bugetul de stat, deci din veniturile generale ale ţării, deci unităţi teritorial-administrative care din veniturile proprii nu-şi acoperă nici măcar salariile respective.

Încă o dată, noi, în România, suntem restanţi cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut”, a mai spus Theodor Stolojan.