N-a durat mult până când Şova a resimţit consecinţele. PSD s-a distanţat de respectivele comentarii, l-a demis din postul de purtător de cuvânt şi l-a trimis în vizită la Holocaust Memorial Museum din Washington, DC. Însă punctul de vedere al lui Şova nu este nici pe departe unic în România. Orice chioşc de ziare este plin de cărţi şi alte publicaţii care susţin această viziune.
De vină este, parţial, educaţia. Holocaust nu a fost în programele şcolare până în 1998, iar până în 2004 multe din textele şcolare urmăreau linia impusă de comunişti şi anume că asasinatele au avut loc în altă parte. În 2004 Comisia Wiesel, susţinută de autorităţi, a emis un raport asupra Holocaustului prin care se recunoştea că asasinate şi deportări au avut loc pe teritoriul României. Din 2005, elevii de liceu pot alege să studieze opţional un curs special despre Holocaust. Totuşi nicio facultate de istorie românească nu are un curs despre Holocaust, spune Felicia Waldman, profesor la Centrul pentru Studii Ebraice Goldstein-Goren din cadrul Universtităţii Bucureşti. De aceea, mulţi dintre profesorii de istorie ies din facultate fără a fi pregătiţi pentru a preda acest subiect.
Mai îngrijorător, istoria este adesea predată cu un puternic accent naţionalist de sorginte comunistă. Copii români sunt, de exemplu, încă învăţaţi că sunt descendenţii direcţi ai romanilor şi dacilor, o teorie pe care mulţi istorici o consideră simplistă. “Istoria care se predă este a poporului român şi nu a României”, spune Waldman. “Studenţii încă sunt învăţaţi despre cât de ospitalieri au fost întotdeauna românii şi despre cum au fost ei istoric, întotdeauna victime, nefiind niciodată agresori”, mai spune profesorul. Tineri şi bătrâni, românii cred că Ion Antonescu, dictatorul pro-nazist din vremea războiului, a fost “un prieten al evreilor”. Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (CMCA) estimează că 270.000 de evrei români şi 36.000 de romi (ţigani) au fost exterminaţi în vremea lui Antonescu. Se crede că au rămas mai puţin de 9.000 de evrei în România de azi.
Şova a dat un comunicat în care spune că regretă faptul că vorbele sale au fost prost înţelese. Dar nu şi-a cerut scuze pentru conţinutul declaraţiilor. Drept urmare CMCA şi Romani CRISS, o organizaţie nonguvernamentală care apără drepturile romilor, au înaintat o plângere penală împotriva sa. Din 2002, negarea Holocaustului este, în România, o infracţiune ce poate fi pedepsită cu până la 5 ani închisoare. Şansele punerii sub acuzare sunt însă reduse. Legea a fost ades încălcată. Guvernele anterioare au dat exemple proaste. În 2003, un oficial ministerial a declarat că “Susţinem ferm că între 1940 şi 1945 în interiorul graniţelor României nu a fost Holocaust”. (Şi-a retras afirmaţia o săptămână mai târziu).
Demiterea lui Şova ar putea arăta că situaţia s-a îmbunătăţit de atunci, deşi unii susţin că şi-ar putea relua rolul de purtător de cuvânt al PSD după vizita la Washington. România mai are încă un drum lung de parcurs până când îşi va asuma trecutul, iar o schimbare a modului în care se predă istoria ar putea fi un bun început.