În întreaga lume au fost confirmate cinci cazuri de reinfectare. Se spera că recidiva ar fi mai blândă. Un caz din SUA demonstrează însă că nu e mereu aşa. Imunologul Cossarizza: „Fiecare dintre noi se îmbolnăvește într-un mod diferit. Răspunsul anticorpilor este variabil și nu este capabil întotdeuna să neutralizeze virusul”. Nici măsurarea eficacității vaccinurilor nu va fi un lucru ușor.

Președintele Trump nu poate avea o clipă de liniște. Până și cei care „biruiesc” coronavirusul într-un weekend, ca el, riscă să se reinfecteze. În întreaga lume există cinci cazuri confirmate de dublă infectare cu SARS-COV-2. Nu mulți, având în vedere cele 37 de milioane de persoane pozitive. Două din aceste cazuri ne fac să reflectăm, deoarece noua boală s-a dovedit a fi mai rea decât prima.

În ciuda faptului că a învins eficient coronavirusul o dată, sistemul imunitar al unui pacient în vârstă de 46 de ani din Ecuador și cel al unui tânăr de 25 de ani din Statele Unite nu au putut repeta acceaşi performanţă. Mai ales americanul de 25 de ani, un caz descris de revista The Lancet,  a învins în luna aprilie pentru prima dată coronavirusul acasă, cu puține simptome, a doua oară, în iunie, a avut nevoie de spitalizare și de oxigen.

„După infectare producem anticorpi, numai ca nu putem încă înțelege câtă putere de neutralizare au aceştia împotriva Sars-Cov-2” explică Andrea Cossarizza, imunolog la Universitatea din Modena și Reggio Emilia. La fel de neclară este şi perioada de timp în care sistemul imunitar își poate aminti de inamicul cu care s-a confruntat. Pentru alte tipuri de coronavirusuri, aceasta este de 1-3 ani. Sars-Cov-2 se află printre noi „doar” de 9 luni: este încă prea devreme pentru a-i cunoaște ritmul. La primii pacienţi recuperați la Wuhan s-a măsurat o bună permanență a anticorpilor, chiar și a celor neutralizanţi. Este foarte probabil ca un test serologic efectuat astăzi să poată fi capabil să arate o infecție din trecut.

Teoria eficacității imunității colective este zdruncinată

Însă a doua infectare, mai gravă, a tânărului în vârstă de 25 de ani din Washoe, Nevada, zdruncină puternic teoria eficacităţii imunității colective. De altfel, luni, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și-a exprimat scepticismul față de acest tip de imunizare: „Niciodată în istoria sănătății publice, imunitatea colectivă nu a fost folosită ca o strategie în lupta împotriva epidemiilor”.

Ce s-ar fi putut întâmpla în cazul americanului de 25 de ani? „Se poate ca odată cu prima infecție să nu fi dezvoltat un răspuns imun specific capabil să-l protejeze” presupune Cossarizza. Motivul trebuie investigat în variabilitatea fiecărui individ.

„Oricare dintre noi poate avea gripă aproape fără să-și dea seama de asta sau poate avea febră de cal. Același lucru este valabil și pentru Covid, care se poate prezenta sub forme foarte variabile. Probabil că există persoane care reușesc să dezvolte un răspuns imun robust și altele care nu pot ”. Şi cum se poate prevede acest lucru? „Este una din numeroasele informații despre Covid care încă ne lipsesc” explică dezolat doctorul Cossarizza .

Articolul din The Lancet avansează ipoteza că pacientul american a fost infectat a doua oară cu o cantitate mare de virus sau cu o tulpină mai agresivă. Sau că în organismul său s-ar fi dezvoltat acel fenomen numit ADE (antibody dependent enhancement), atât de temut de imunologi. Din fericire, aceasta este o reacție rară în care anticorpii produși datorită unui vaccin sau a unei prime infecții, în cazul unui nou contact cu coronavirusul, nu numai că nu îl elimină, dar se leagă de acesta și îl fac să circule în tot corpul, agravând boala. „Numai că toate acestea sunt simple speculații” avertizează Cossarizza. „Din păcate, există încă multe necunoscute”.

Reacție imună

Una dintre descoperirile care i-a bulversat cel mai mult pe imunologii care se luptă cu coronavirusul este că, până și persoanele care nu au fost infectate niciodată pot prezenta o reacție imună. „Și nu se întâmplă foarte rar, ci în procente de aproape de 50%.

Foarte probabil, sistemele noastre de apărare îşi amintesc că în trecut au intrat în contact cu unul dintre coronavirusurile care cauzează răceala, destul de asemănătoare cu Sars-Cov-2. Acest fenomen se numește reactivitate încrucișată”.

Poate fi un lucru pozitiv, pentru că ne face mai puțin vulnerabili. „Numai că nu-i cunoaștem încă semnificația și importanța”. În plus, reactivitatea încrucișată riscă să confunde toate analizele noastre de imunitate: de la screening-uri serologice, pentru a afla numărul total al persoanelor care s-au îmbolnăvit, până la măsurătorile de anticorpi din sângele voluntarilor folosiți pentru a evalua eficacitatea vaccinurilor.