Afirmațiile fostului președinte american Donald Trump, care ar fi transmis un termen-limită de 9 august liderului de la Kremlin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, nu reprezintă altceva decât o mișcare de imagine – spune Ștefan Popescu. Potrivit acestuia, nu suntem într-o lume în care ultimatumurile funcționează.
„Ultimaturile nu mai au nicio valoare. Lumea nu mai reacționează la astfel de gesturi de forță politică. Negocierile de încetare a focului sunt extrem de complexe și presupun echilibre fragile”, explică analistul.
În opinia sa, Trump nu face decât să ridice o miză care nu poate fi livrată, pentru că relațiile dintre SUA, Rusia și Ucraina sunt mult mai complicate decât o simplă comandă executivă.
„Nu se va întâmpla absolut nimic în urma acestui ultimatum. Este o formă de presiune retorică, fără fundament strategic real”, subliniază Popescu.
Pe fond, SUA nu au reușit nici în perioada administrației Biden să impună o direcție clară în relația Kiev-Moscova, cu atât mai puțin în contextul unei noi posibile administrații Trump:
„Americanii n-au putut face suficient pentru a convinge Ucraina să accepte compromisuri. Nici pe terenul militar, nici pe cel politic. Este greu de crezut că o schimbare de ton va aduce o schimbare de realitate”, afirmă acesta.
Mai mult, Popescu sugerează că interesul real al lui Donald Trump nu vizează doar Rusia, ci și repoziționarea acesteia în raport cu China.
„Cred că interesul lui Trump este să împiedice formarea unui bloc rus monolitic, să determine Rusia să facă un pas în spate în raport cu China. Este un joc mai larg, care se joacă și în direcția Indiei”, adaugă el.
În această ecuație geopolitică, Ucraina riscă să devină o monedă de schimb într-o negociere care nu o implică direct.
„Nu chestiunea teritorială e principala miză pentru Kremlin, ci demilitarizarea Ucrainei. Iar asta presupune nu doar concesii, ci o schimbare de regim strategic – ceva ce nici SUA, nici UE nu pot garanta acum”, mai avertizează Ștefan Popescu.
