Televiziunile noastre trebuie sa-si angajeze generali?

caz unde o asemenea ipoteza se confirma. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a produs in urma cu un an norma ca „In cazul transmisiunilor sportive desfasurate pe teritoriul Romaniei, difuzate inainte de ora 22,00, se considera publicitate la bauturi alcoolice distilate prezentarea de imagini prin care se pot identifica astfel de produse si/sau producatorii acestora.” CNA a interzis astfel televiziunilor sa transmita inainte de ora 22 meciuri de fotbal la care apar, pe stadion sau pe tric

caz unde o asemenea ipoteza se confirma. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a produs in urma cu un an norma ca „In cazul transmisiunilor sportive desfasurate pe teritoriul Romaniei, difuzate inainte de ora 22,00, se considera publicitate la bauturi alcoolice distilate prezentarea de imagini prin care se pot identifica astfel de produse si/sau producatorii acestora.” CNA a interzis astfel televiziunilor sa transmita inainte de ora 22 meciuri de fotbal la care apar, pe stadion sau pe tricourile jucatorilor, reclame sau nume cu rezonanta alcoolica. A intervenit apoi cu sfaturi de consolare, de genul „de ce sa nu mutati dumneavoastra meciurile in nocturna, dupa ora 22, sau sa le transmiteti in inregistrare!”Dar cine este acest „se” din superba sintagma „se considera”? Este el CNA, este el duhul bachic, este el insusi bautorul de alcool sau, Doamne fereste, chiar Comisia Europeana? Ei bine, e cate ceva din toate, pro sau contra, la care adaugam recent si pe avocatul general Tizzano. (Antonio Tizzano este unul dintre cei opt avocati generali membri, alaturi de 15 judecatori, ai Curtii Europene de Justitie, misiunea sa fiind de a formula, in totala independenta, opinii asupra cazurilor supuse dezbaterii Curtii.)CNA a invocat in sprijinul normei sale, care evident a creat dispute si tensiuni, acquis-ul comunitar, documentele europene reunite sub sintagma „televiziunea fara frontiere”, dar si exemplul fratelui mai mare, Franta. Ajutorul interpretativ chemat este insa cu probleme. Documentele europene resping explicit o astfel de interpretare, iar Franta are necazuri cu Comisia Europeana, care in iulie 2002 a dat-o in judecata la Curtea Europeana de Justitie pentru ca „masurile luate de CSA (Consiliul Superior al Audiovizualului) produc efecte restrictive asupra libertatii de a furniza servicii” (prevazuta de articolul 49 al Tratatului de la Amsterdam), intre care se numara si „interdictia ca televiziunile sa transmita programe, precum evenimentele sportive, care comporta publicitate pentru bauturi alcoolice, indiferent de originea acestora”.Sa vedem insa ce spune Raportul Explicativ la Conventia europeana a televiziunii fara frontiere, referindu-se la definitia publicitatii: „Publicitatea in timpul manifestarilor sportive sau al altor manifestari similare (de exemplu, panouri publicitare pe stadioane, logo-uri inscriptionate pe echipamente etc.), care sunt transmise sau retransmise, se afla in afara campului de aplicare al Conventiei…” Devine clar astfel ca aria de aplicabilitate a Conventiei se rezuma la publicitatea televizata si nu si la cea de pe stadioane. Aici intervine avocatul general Tizzano, care s-a exprimat in 11 martie a.c. in procesul Comisiei Europene cu Franta, afirmand ca „televizarea panourilor publicitare expuse in cadrul evenimentelor sportive nu poate fi considerata „publicitate televizata” si, prin urmare, nu intra in aria de reglementare a directivei”. Acceptia data publicitatii in directiva, spune Tizzano, vizeaza „imagini televizate in mod specific destinate promovarii publicitare, pentru care televiziunea in cauza primeste o plata. Ea nu include anunturile de pe panourile filmate in timpul transmisiei sportive, pentru care televiziunea nu primeste nici o remuneratie”. „Ar fi de aceea ilogic sa se considere ca directiva reglementeaza aceasta forma de publicitate indirecta”, spune exasperat domnul Tizzano. Sa consideram oare ca autoritatea avocatului general Antonio Tizzano este suficienta pentru a caracteriza alegatia reglementativa a CNA ca „ilogica”? In plus, Franta a deschis o problematica „militara” – as zice, cand a invocat faptul ca televiziunile din jurisdictia sa pot transmite totusi meciuri cu publicitate la alcool pe stadion, pentru ca o mascheaza in transmisie prin mijloace electronice. Atat Comisia Europeana, cat si avocatul Tizzano au admis insa ca aceasta nu este o solutie, tehnologia in cauza, care preia tehnici militare de ghidare a rachetelor, fiind extrem de costisitoare. Sau sa intelegem ca pentru a scapa mai ieftin si pentru a se conforma mai usor deciziei CNA, televiziunile ar trebui sa angajeze cativa generali?