Taxa pe viciu. România ar putea fi obligată să dea banii înapoi. Riscă să piardă sute de milioane

Taxa pe viciu aplicată aparatelor slot-machine ajunge pe masa judecătorilor de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după ce o echipă de avocați români a obținut deschiderea unui proces istoric. Miza este uriașă: statul ar putea fi obligat să returneze operatorilor de jocuri de noroc sume colosale achitate în ultimii ani. Dacă CJUE decide că prevederile naționale contravin legislației comunitare, impactul financiar pentru bugetul României, aflat deja sub presiunea austerității, s-ar ridica la zeci sau chiar sute de milioane de euro.

Proces deschis împotriva României la CJUE

Taxa pe viciu aplicată jocurilor de noroc de tip slot-machine a fost contestată oficial la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Demersul aparține unei echipe de avocați români specializați în drept european și fiscal, care au convins instanța de la Luxemburg să analizeze compatibilitatea acestei taxe cu reglementările comunitare. Potrivit acestora, măsura ar încălca libertatea de prestare a serviciilor și principiile fiscale stabilite la nivelul Uniunii.

Cazul este coordonat de avocații Tudor Vidrean-Căpușan, doctor în drept și cadru universitar, și Adrian Șandru, expert în drept european și infracțiuni din mediul de afaceri. Aceștia susțin că impactul unei eventuale anulări a taxei ar fi semnificativ, deoarece operatorii ar putea solicita restituirea integrală a sumelor plătite în ultimii ani, plus dobânzi.

Taxa în cauză a fost introdusă prin OUG nr. 77/2009 și vizează exclusiv slot-machine-urile operate în săli de joc. CJUE urmează să verifice dacă prevederile românești respectă Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, precum și normele legate de echivalența fiscală și scopul specific al unor astfel de impozite.

Miza financiară în contextul austerității

Importanța dosarului crește pe fondul măsurilor stricte de reducere a deficitului bugetar. Dacă instanța europeană va decide că taxa nu este conformă cu dreptul UE, statul român ar putea fi obligat să restituie sume uriașe către companiile din domeniu.

Surse din piață estimează că aceste restituiri ar putea ajunge la zeci sau chiar sute de milioane de euro, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

Într-un astfel de scenariu, nu doar impactul pe termen scurt ar fi major, ci și cel pe termen lung, având în vedere că veniturile colectate anual din această sursă ar dispărea.

Situația ar putea obliga Guvernul să găsească noi metode de compensare a pierderilor, într-un moment în care spațiul fiscal este deja limitat.

Experiența avocaților în litigii europene

„Avem o experiență semnificativă în litigii strategice de acest tip și știm că procedurile sunt de lungă durată. Ne bucurăm însă că, în cele mai multe cazuri, reușim să recuperăm pentru contribuabili de bună-credință sumele achitate pentru taxe impuse de Guvern care nu respectă principiile dreptului european.

Procedura de recuperare este complexă, dar de multe ori valoarea sumelor restituite, împreună cu dobânzile, vine să restabilească echilibrul și să aducă echitate”, au declarat avocații coordonatori.

Echipa implicată nu este la prima victorie la Luxemburg. În trecut, cei doi avocați au obținut hotărâri esențiale pentru protecția operatorilor economici, inclusiv în cauze unde CJUE a limitat măsuri administrative excesive și a anulat prevederi considerate incompatibile cu legislația comunitară.

Printre reușitele anterioare se numără și dosare ce vizau taxe speciale aplicate alcoolului și tutunului, unde Curtea a confirmat că România nu poate impune sarcini fiscale suplimentare care contravin normelor europene. Această experiență acumulată în multiple domenii fiscale le oferă avocaților un avantaj în gestionarea procesului actual.

Istoricul taxei contestate

Taxa pe viciu pentru slot-machine a fost introdusă în urmă cu peste un deceniu, cu scop declarat de descurajare a jocurilor de noroc și de acoperire a unor cheltuieli sociale. În practică însă, operatorii au susținut în repetate rânduri că nivelul impunerii este disproporționat și că aceasta afectează direct libertatea de a presta servicii în spațiul european.

Sesizarea actuală către CJUE reprezintă primul pas într-un proces complex, care ar putea dura câțiva ani. În această perioadă, instanța europeană va solicita informații suplimentare din partea autorităților române și va analiza argumentele ambelor părți înainte de a emite o hotărâre definitivă.

Având în vedere precedentul creat în alte state membre, există posibilitatea ca decizia finală să aibă efecte imediate și în România, atât pentru sumele deja colectate, cât și pentru regimul fiscal aplicabil în viitor industriei jocurilor de noroc.