Țara super frumoasă și super bogată care a fost distrusă de politicieni
Deși are cele mai mari resurse de pe planetă, această țară se zbate în sărăcie, iar rata criminalității a devenit cea mai mare din lume. Peste jumătate dintre tinerii care trăiesc în Venezuela își doresc să se mute definitiv în străinătate, din cauza lipsurilor cu care se confruntă țara și a situației care s-a agravat pe parcursul anului 2017, potrivit unui sondaj.
Mai multe studii arată că Venezuela are cele mai mari rezerve de hidrocarburi de pe planetă, având în vedere depozitele de nisipuri bituminoase în ulei în râul Orinoco. În total, ţara ar putea ajunge la cifra de 513 de miliarde de barili de petrol extras, de două ori mai mult ca în Arabia Saudită, potrivit unui studiu efectuat de Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS). Rezervele de ţiţei din afara râului Orinoco au atins în anul 2005 o magnitudine de 80.582 milioane de barili.
Resursele naturale regenerabile din Venezuela sunt reprezentate de păduri şi peşti. La fel de importantă este şi apa râurilor care e utilizată pentru generarea de energie electrică şi de resurse biotice, mărindu-se numărul terenurilor agricole.
Printre resurse neregenerabile sunt cele de petrol, gaze naturale, fier, bauxită, cărbuni, aur, diamante, şi altele.

În Venezuela există rezerve imense de gaze naturale. S-au mai găsit nişte rezerve în regiunea de nord-est a ţării. Atât pe continent cât şi în larg, sunt mai mult de 4.1 miliarde de m³ de gaze naturale, datorită cărora Venezuela se află pe locul nouă în lume.
În Venezuela există peste 150 de clase de minerale. Cele mai importante sunt mineralele de fier, bauxita, aur, diamant, fosfat, cupru, nichel, plumb, zinc, sare, gips şi calcar. În Guayana Venezueleană există rezerve mari de fier şi bauxită, precum şi depozitele de diamante şi aur. Rezervele de aur şi diamante din Venezuela reprezintă aproximativ 10% din rezervele mondiale cunoscute.
Cândva, Venezuela era cea mai bogată țară din America Latină, însă acum se confruntă cu o criză politică și financiară, dominată de lipsa de alimente și de violențe. Din acest motiv, venezuelenii cu vârste între 15 și 29 de ani și-au pierdut speranțele că ar putea avea parte de un trai decent în țara lor, potrivit unui sondaj realizat de o firmă americană și publicat de The Guardian. Astfel, 53% dintre ei își doresc să părăsească definitiv țara.

Foametea cauzată de lipsa alimentelor este unul dintre efectele crizei cu care Venezuela se confruntă. Astfel, 45% dintre venezueleni au mărturisit că s-au aflat în situația în care nu și-au permis să cumpere mâncare, însă cel mai recent studiu arată că în această situație sunt 79% dintre oamenii care trăiesc în această țară.
Foamete în Venezuela. Milioane de oameni au fugit din țară pentru a scăpa de sărăcie
Milioane de oameni din Venezuela au luat calea pribegiei, din cauza sărăciei şi foametei. Cei mai mulţi ajung în Columbia, dar şi în Brazilia, chiar dacă nu înţeleg limba portugheză. Guvernatorul din statul brazilian Roraima a decretat stare de urgenţă pentru a primi fonduri federale.
Cei mai mulţi venezueleni nu au bani de hotel, aşa că stau în corturi sau sub cerul liber. Potrivit autorităţilor, în spitalele din regiune, 80 la sută dintre pacienţi sunt refugiaţi. Mulţi dintre ei au declarat printre lacrimi că, în ultimul an, au mâncat cel mult o dată pe zi.

În ciuda inflaţiei galopante, a colapsului economic şi a problemelor grave de aprovizionare cu apă, alimente şi medicamente, preşedintele venezuelean a refuzat orice ajutor umanitar. El susţine că în Venezuela nu e criză şi că străinii vor să intre în ţară doar pentru a organiza o lovitură de stat.
Conform datelor OPEC, producția de petrol a scăzut în ianuarie față de luna mai cu 16%, cu peste 350.000 de barili mai puțin pe zi. Pentru a opri declinul, guvernul președintelui Nicolás Maduro a avut ideea “strălucită” de a aresta 60 de directori ai companiei petroliere de stat PDVSA și de a numi la conducerea acesteia un general al Gărzii Naționale fără niciun fel de experiență în industrie, scrie comentatorul Ricardo Haussman.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






