În Neamț, Ion Rotaru este o celebritate. În primul rând, pentru că timp de opt ani a condus din scaunul de primar orașul-reședință de județ. Apoi, pentru că, de-a lungul celor două mandate, a avut o serie de inițiative catalogate de răuvoitori ca inutile și trăsnite, raportat la nevoile reale ale urbei. Între acestea, deschiderea de case de toleranță (imposibilă din cauza legislației rigide în acest sens) sau construcția unui parc acvatic imens, care să atragă ca un magnet turiști din toată țara.
„Reușisem să și contractez cinci milioane de euro pentru proiectul ăsta, am fost înlocuit însă de Gheorghe Ștefan, care nu a vrut să-l continue. S-a limitat la renovarea ștrandului municipal, iar cu restul de bani a făcut altceva“, spune Rotaru. Este posibil să-i fi folosit la rotunjirea altor investiții de care s-au bucurat nemțenii: telegondola care traversează orașul pe sus, fântâna muzicală sau tramvaiul suspendat dintre Cozla și Pietricica, acesta din urmă tras pe moment pe linie moartă.
Între timp, Ion Rotaru a pierdut funcția de edil în Piatra Neamț, însă nu s-a predat. Acum este primarul unei comune din județ, Alexandru cel Bun, situată la șapte kilometri de fostul loc de muncă, și vede cum, în sfârșit, cel mai drag proiect al său prinde formă. „Suntem cam la 25% din construcție, am depășit chiar și calendarul proiectului și sper ca prin octombrie – noiembrie 2012 să-i dau drumul.“ Cum va arăta, în mare, „Aqua Park Blue Eden“? O suprafaţă acoperită de 6.000 de metri pătraţi, cu bazine de apă, dintre care unul de dimensiuni olimpice, terenuri de sport, o parcare de 500 de locuri, un parc exterior şi camping. În interior, vor exista tobogane cu apă cu trasee-surpriză, o insulă, palmieri, o peşteră, jacuzzi, saune uscate şi saune cu aburi şi chiar bazine cu apă curativă. Investiția totală: 5 milioane de euro, sumă acoperită din investiții private, după cum spune Ion Rotaru.
De o ambiție similară a dat dovadă și primăria comunei bihorene Sânmartin, care se străduiește, din 2005, să lanseze proiectul unui aquapark a cărui valoare variază de la an la an, între 20 și 40 de milioane de euro, dar care nu s-a concretizat încă.

Mărirea și decăderea aquainvestițiilor

Aruncând o privire asupra marilor proiecte de agrement din țară, tragi câteva concluzii: 2011 pare a fi anul în care au demarat cele mai multe asemenea lucrări. Apoi, în cazul celor mai multe dintre ele, investițiile vor fi amortizate în câteva zeci de ani. O bună parte dintre aceste proiecte nu se bucură de sprijinul locuitorilor, ci reprezintă mai degrabă un tip de „passion investments“ al diverșilor aleși, care vor să-și înscrie astfel numele în istoria comunităților pe care le conduc. Și, nu în ultimul rând, multe ajung doar până în faza studiului de fezabilitate, după care sunt aruncate în sertarele primăriei și readuse în discuție doar în campania electorală sau în conferințele de presă. Un scurt exemplu: „În curând, craiovenii nu îşi vor mai permite să meargă la mare sau la munte, tocmai de aceea vrem să reabilităm această zonă de agrement, unde toţi se vor putea distra pe bani puţini“, spunea primarul Craiovei, Antonie Solomon, în 2009, odată cu anunțul privind realizarea unui Aqua Magic local. De care nu s-a mai auzit nimic.

Pârtia de 28 mil. euro
În luna martie a acestui an a fost aprobat proiectul depus, de primăria comunei sucevene Şaru Dornei, care presupune construcţia unei pârtii în munţii Călimani. Investiția necesară poate lăsa pe oricine cu gura căscată – 28 de milioane de euro. „Jumătate vine de la Ministerul Dezvoltării, restul din bugetul local și din investiții private. Noi avem deja o pârtie de 600 de metri, realizată acum doi ani din finanțe proprii, dar prin actualul proiect vrem să ajungem la o lungime de 3,8 km“, spune zâmbind primarul localității, Ioan Cătălin Iordache. Este dificil de negat necesitatea proiectului, în condițiile în care, din statele europene cu relief muntos, România are cel mai mic număr de kilometri de pârtii. Frapant poate fi costul total al investiției. Spre comparație, exact aceeași sumă a fost cheltuită pentru lungirea pârtiilor din Poiana Brașov, de la 16 la 24 kilometri, și creșterea suprafeței totale de la 30 la 60 de hectare de pârtie.

Spa ardelenesc
Cu câteva zile înainte de sărbătorile trecute, la Deva s-a deschis complexul Aqualand, rezultatul unei investiții de 10 milioane de euro. Pe scurt: șapte bazine, dintre care două jacuzzi de proporții mari, un bazin cu valuri, nouă saune (două finlandeze, una suedeză, una turcească, una clasică, trei saune cu infraroșii, cu aromaterapie, meloterapie şi fototerapie, și o „grotă sa­lină“) și, atenție, un sistem de producere a energiei electrice. Câteva minusuri: nu există nicio piscină exterioară și niciun bazin de înot pentru adulți, ci doar pentru relaxare. Critici: investiția a fost considerată pe alocuri disproporționat de mare, ținând cont că orașul are un buget anual mic, sub 40 de milioane de euro.

Botoșani 2.0
11 milioane de euro vor fi dislocate din bugetul municipiului Botoșani pentru (probabil) cel mai amplu proiect implementat vreodată în oraș: un parc regional de agrement turistic şi sportiv, care se va întinde pe o suprafaţă de 48 de hectare, cu restaurante, terase şi hoteluri, centru SPA, bazin olimpic, piscine acoperite, bazine exterioare cu tobogane, patinoar artificial, terenuri de sport, vestiare de plajă, un parc natural şi o suprafaţă împădurită de 27,5 hectare. În plus, va fi amenajată o zonă cu panouri solare pentru apa caldă necesară piscinei, iar în interiorul bazinului acoperit, va fi un gheizer subacvatic. Costul total al proiectului este de 21,3 milioane euro, peste zece milioane provenind din finanțări nerambursabile. Contractul a fost semnat în septembrie, urmând ca parcul să fie deschis cândva în 2014. Scopul? Transformarea Botoșaniului în cel mai important punct de atracţie turistică din Moldova. Obiectivele financiare? Potrivit primarului Cătălin Flutur, „foarte important pentru noi este că o zonă de agrement de acest tip este constant aducătoare de venituri pentru comunitatea locală şi este un loc în care se vor crea locuri de muncă. Obiectivul principal al proiectului este să asigurăm acel confort botoşănenilor, şi turiştilor, nu să amortizăm investiţia într-un interval de timp“.

Stațiune de la zero
Lângă Bistrița a apărut, în vara anului trecut, o nouă stațiune, Băile Figa, urmare a unei investiții de 4,2 milioane euro, din care 2,7 milioane au provenit de la Consiliul Județean și de la primăria orașului Beclean. Anul acesta, stațiunea a fost vizitată de 60.000 de turişti. Potrivit primarului din Beclean, Nicolae Moldovan, „noi am încasat la bugetul local peste un milion de lei atât din taxe de intrare, cât şi din servicii. Majoritatea turiştilor au fost din Bistriţa, dar au venit mulţi şi din Vatra Dornei sau din județul Cluj“. Motiv pentru care, în 2012, autoritățile locale vor investi încă un milion de euro pentru amenajarea unui aqua park.

Ciric sau reabilitarea iaşiului de altădată
Primăria Iași a alocat circa șase milioane de euro pentru modernizarea zonei de agrement Ciric, reprezentând jumătate din suma totală necesară – restul investiției este acoperit din fonduri nerambursabile. Proiectul este tărăgănat de trei ani, lucrările începând în sfârșit în luna mai a acestui an. Cum arăta spațiul înainte? Așa cum relata un cotidian local în 2009, „Ciricul este una dintre zonele căutate de ieșeni mai ales pentru organizarea de picnicuri, dar (…) nu există bănci, coșuri de gunoi, lacul se află într-o avansată stare de degradare“. Cum ar trebui să arate la finalul proiectului? Un spațiu dedicat sportului, cu terenuri de minigolf, paintball, fotbal, tenis, o instalație de telescaun, piscine și plajă artificială. În plus, se va moderniza stația de epurare, se va amenaja o zonă de cazare, un centru de informare și se va modifica accesul către aeroport.