Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), atrage atenția că așa-zisa „taxă de solidaritate” vine pe fondul unei creșteri iresponsabile și nesustenabile a cheltuielilor publice, efectuate în ultimii ani de către guvernanți, fapt ce a condus la agravarea deficitului bugetar.
Consilierul guvernatorului BNR critică dur politica fiscală actuală
Conform lui Croitoru, situația gravă a deficitului este rezultatul direct al deciziilor politice de a crește cheltuielile fără acoperire financiară, deși avertismentele au fost multiple și clare. Continuarea unei astfel de politici, cu bună știință a lipsei de sustenabilitate, este în opinia sa o formă de imoralitate. Astfel, aplicarea unei taxe suplimentare asupra veniturilor populației, sub pretextul solidarității, devine nu doar o povară economică, ci și o nedreptate morală.
Croitoru susține că publicul a înțeles deja acest mecanism înșelător și, în consecință, a sancționat comportamentul guvernanților la urne. Alegătorii ar fi respins prin vot acele forțe politice care au susținut majorări nesustenabile ale cheltuielilor, percepând corect lipsa de responsabilitate și imoralitatea acțiunilor acestora.
„Situație dezastruoasă în care suntem cu deficitul bugetar a fost creată de creșterea iresponsabilă a cheltuielilor. Era clar, așa cum am avertizat foarte mulți dintre noi, că așa ceva este imoral pentru că nu este sustenabil. Când știi că o creștere de cheltuieli este nesustenabilă, dar totuși continui, ești imoral.
Mises avea dreptate: Keynes i-a învățat pe politicieni cum să-i înșele pe muncitori. Nu știu ce altceva au învățat politicienii noștri de la Keynes, dar în mod cert această lecție au învățat-o.
Cred că e destul de clar că cei mai mulți nu i-au votat pe cei care au mărit cheltuielile în mod nesustenabil, pentru că au sesizat imoralitatea”, a scris economistul pe pagina sa de socializare.
O suprataxare care nu aduce cu sine niciun beneficiu în ceea ce privește calitatea serviciilor publice sau eficiența statului
Economistul mai arată că impunerea unei taxe de solidaritate, în actualul context, nu reflectă altceva decât o încercare de a transfera responsabilitatea crizei fiscale asupra contribuabililor. Cei vizați de această taxă – în special persoanele cu venituri de peste 10.000 de lei – sunt puși în situația de a compensa greșelile celor care au generat dezechilibrele.
El avertizează că această așa-zisă solidaritate nu este decât o formă de camuflare a unei decizii politice imorale, lipsită de echitate socială.
Mai mult, Croitoru susține că această suprataxare nu aduce cu sine niciun beneficiu în ceea ce privește calitatea serviciilor publice sau eficiența statului. Ea este doar o încercare de a astupa o gaură bugetară generată în mod deliberat și iresponsabil.
În opinia sa, mesajul transmis de alegători nu a fost înțeles de toți politicienii, chiar dacă unii au afirmat contrariul. Este esențial, consideră el, ca această lecție să fie asimilată înainte de alegerile din 2028, pentru a preveni perpetuarea unor politici nocive pentru economie și societate.
„Se vede această imoralitate și în încercarea din aceste zile de a impune pe lista de măsuri ce vizează reducerea deficitului bugetar a unei „taxe de solidaritate”. Este poate chiar mai imoral ca, după ce ai crescut cheltuielile în mod nesustenabil, să vii și să ceri impunerea unei „taxe de solidaritate”. Chiar și cei mai simpli oameni și/sau acei oameni cu cele mai mici venituri se vor întreba: solidaritate a cui cu cine?
Se vede cu ochiul liber că „taxa de solidaritate” nu este nimic altceva, în esență, decât o solidaritate a celor care ar urma să o plătească, adică a celor cu venituri mai mari de 10 mii de lei, cu cei ce au crescut nesustenabil și imoral (căci știau că este nesustenabil) cheltuielile.
Nimeni dintre noi, în afară de cei ce au crescut nesustenabil și imoral cheltuielile, nu are nevoie de o astfel de solidaritate, pentru că e nocivă și chiar periculoasă. Acea creștere de cheltuieli nu a reprezentat mai multe servicii de mai bună calitate.
Mi-e clar că unii politicieni nu au înțeles mesajul alegătorilor, deși au declarat că au înțeles. E necesar să-l înțeleagă cu ceva timp înainte de anul 2028, spre binele nostru al tuturor”, a conchis economistul.
Potrivit specialistului, o astfel de taxă nu doar că nu rezolvă problemele structurale ale bugetului, dar accentuează dezechilibrele morale și economice, în timp ce distruge încrederea cetățenilor în actul guvernării.
