Daniel Dăianu, avertisment privind gravitatea deficitului bugetar
Daniel Dăianu a atras atenția, în cadrul întâlnirii anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, că reducerea deficitului bugetar este o urgență și nu mai există timp de pierdut. El a criticat ideea că problemele fiscale ar putea fi rezolvate doar printr-o mai bună colectare sau prin reforme administrative, afirmând că aceste propuneri sunt mai degrabă sloganuri decât soluții imediate.
Dăianu a subliniat că piețele financiare nu vor avea răbdare cu România și că efectele unei colectări îmbunătățite se vor vedea abia în 2026, ceea ce este prea târziu pentru a convinge investitorii, agențiile de rating și Comisia Europeană, cu care relația este deja tensionată.
„Noi trebuie să tăiem acest deficit bugetar și nu avem timp. Repet, acest discurs, «să colectăm mai bine», «facem reforma statului», domnule, sună bine, dar sunt sloganuri. Piețele financiare nu au răbdare cu România.
Asta se va vedea în execuția bugetară. Dacă noi vom colecta mai bine în 2026, asta se va vedea. Până atunci nu poți să vii cu un asemenea pachet în fața investitorilor, în fața agențiilor de rating și în fața Comisiei. Oricum, cu Comisia avem un dialog destul de fracturat”, a spus acesta.
Președintele Consiliului Fiscal a explicat că este necesară reducerea cererii agregate, adică a absorbției interne. Potrivit acestuia, acest obiectiv poate fi atins fie prin diminuarea cheltuielilor publice, fie prin majorarea veniturilor la buget, ceea ce înseamnă, în practică, creșteri de taxe.
„Noi trebuie să reducem cererea agregată, adică absorbția internă. Că o facem pe partea de cheltuieli, că o facem pe partea de creștere de venituri, alias creșteri de taxe (…)
Acum să le spunem acelor finanțatori externi, știți că mai avem nevoie ca să facem studii de impact. Vedeți? Lipsa de realism, de neînțelegere a situației în care ne aflăm, după mine este cutremurătoare. Și observ că sunt analiști, economiști presupuși macroeconomiști care vin cu acest discurs: ‘Întâi să colectăm mai bine’.
Stau și mă întreb, băi, dar omul ăla a discutat vreodată cu cei care ne finanțează? A discutat cu agențiile de rating? Că nu suntem la simpozion de gândire economică la ASE, unde să evocăm tot felul de teorii. Lucrurile sunt clare”, a afirmat el.
România trebuie să suporte deciziile greșite ale foștilor guvernanți
Daniel Dăianu a afirmat că, indiferent dacă soluția constă în reducerea cheltuielilor sau în creșterea taxelor, aceasta este realitatea actuală, iar România trebuie să suporte consecințele deciziilor greșite ale foștilor guvernanți. El a subliniat că întreaga populație va fi afectată de măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor și a atras atenția celor care vor prelua guvernarea asupra responsabilităților care îi așteaptă.
De asemenea, a menționat că un posibil retrograd al ratingului de țară rămâne un risc, dar a exprimat speranța că va exista un răgaz, cu condiția ca pachetul de corecție să fie adoptat rapid.
„Că tai cheltuieli, că vei crește venituri fiscale prin creșteri de taxe, asta este, asta e situația. Plătim pentru nesăbuințele celor care au guvernat. Dar nu avem ce să facem. Nu poți să împarți România între cei care au guvernat și au făcut prostii și restul populației care…
Asta e România, toți cetățenii români vor plăti. Și aminte celor care vin la guvernare, ce să facă. Ratingul retrogradat? Să sperăm că nu. Părerea mea este că va exista un răgaz. Important este să apară acest pachet de corecție”, a spus acesta.
De ce majorările de taxe și impozite ar fi inevitabile
Amintim că recent, Daniel Dăianu a oferit o explicație detaliată referitoare la afirmația sa recentă privind necesitatea inevitabilă a creșterii taxelor și impozitelor, subliniind motivele economice care stau la baza acestei concluzii.
Acesta a spus că anumite politici economice greșite, promovate inclusiv de unii economiști, au contribuit semnificativ la agravarea situației financiare a României, aducând-o într-un punct critic din care redresarea va fi dificilă. El a respins ideea conform căreia o reducere a cheltuielilor bugetare ar putea evita recesiunea, explicând că, în realitate, ajustarea deficitului presupune reducerea consumului intern, care a fost excesiv în ultimii ani.
În plus, președintele Consiliului Fiscal a subliniat că deficitul bugetar înregistrat anul trecut, de peste 9% din PIB, reprezintă o excepție la nivelul Uniunii Europene. El a catalogat creșterea suplimentară a deficitului din 2024 drept o situație extremă, comparabilă cu scenarii de război sau dezastre majore. Mai multe puteți citi aici.
