Summit NATO la Haga. Nicușor Dan și-a asumat ținta de 5% din PIB pentru apărare: S-a discutat foarte mult despre Ucraina

La finalul reuniunii NATO de la Haga, liderii statelor membre au convenit asupra unui nou prag de finanțare în domeniul apărării, stabilit la 5% din PIB până în anul 2035. România, reprezentată de președintele Nicușor Dan, a susținut acest demers și a reafirmat sprijinul său pentru consolidarea prezenței aliate pe teritoriul național.

Declarație comună la Haga pentru întărirea unității transatlantice

În cadrul conferinței de presă de la încheierea summitului NATO de la Haga, președintele României, Nicușor Dan, a explicat principalele direcții stabilite de liderii alianței.

Documentul adoptat conține patru puncte esențiale, printre care reafirmarea unității transatlantice. Această formulare confirmă continuarea implicării militare a Statelor Unite în Europa și sprijinul aliaților pentru cooperare strategică în contextul provocărilor actuale de securitate.

Totodată, s-a convenit asupra unui obiectiv financiar ambițios, respectiv alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Acest angajament se aplică tuturor statelor membre, cu scopul de a consolida capacitățile defensive. Președintele Dan a subliniat importanța colaborării între aliați în vederea transformării acestor sume în capabilități militare concrete.

„În primul rând se reafirmă unitatea transatlantică, deci implicit o continuare a prezenţei americane în Europa. Apoi, punctul cel mai discutat în săptămânile dinainte şi lunile dinainte de acest Summit, creşterea contribuţiei financiare, cheltuielile militare ale fiecăruia dintre aliaţi şi s-a agreat această ţintă de 5% din PIB, până la 2035.

Al treilea punct, că aceşti bani trebuie transformaţi în capabilităţi militare şi un angajament al statelor membre de a colabora pentru asta. Şi ultimul lucru, evident, reafirmarea Rusiei ca pericol şi reafirmarea sprijinului pentru Ucraina”, a spus Nicușor Dan, într-o conferinţă de presă.

Participarea extinsă la mecanismele europene de finanțare militară

România și-a exprimat poziția privind accesul aliaților non-UE la fondurile europene dedicate apărării. Președintele Nicușor Dan a reiterat dorința ca membrii NATO, care nu fac parte din Uniunea Europeană, să poată beneficia de aceste mecanisme de sprijin.

Această propunere are în vedere optimizarea resurselor disponibile în cadrul alianței și o mai bună coordonare în proiectele comune de apărare.

În ceea ce privește utilizarea fondurilor alocate, România susține transformarea lor în capabilități militare reale, prin parteneriate și investiții strategice.

Președintele a indicat că această direcție este crucială pentru adaptarea la riscurile de securitate emergente din regiune și la nivel global.

Investiții în infrastructura pentru prezența aliată în România

Un alt punct abordat în cadrul declarației președintelui României se referă la consolidarea infrastructurii militare naționale.

Nicușor Dan a declarat că România rămâne angajată în modernizarea și extinderea facilităților necesare pentru găzduirea trupelor aliate. Aceste eforturi vizează susținerea prezenței NATO în regiunea Mării Negre, considerată o zonă de interes strategic.

Președintele a mulțumit statelor aliate care desfășoară operațiuni pe teritoriul României, reafirmând rolul activ al țării în cadrul arhitecturii de securitate euro-atlantice. Autoritățile române intenționează să continue investițiile în baze și centre logistice, pentru a asigura condiții adecvate desfășurării misiunilor comune.

„În primul rând faţă de chestiunea ca banii să ajungă să fie capabilităţi militare, noi ne-am exprimat din nou faptul că în cadrul acestor mecanisme de finanţare ale Uniunii Europene ne dorim ca şi membrii aliaţii NATO, care nu sunt membri, să poată să participe.

Faţă de prezenţa aliată în România, am reafirmat angajamentul nostru de a investi în facilităţi, pentru a găzdui soldaţi aliaţi în România”, a mai spus președintele.

Sprijin pentru Ucraina și importanța alegerilor din Republica Moldova

În cadrul reuniunii de la Haga, tema Ucrainei a fost intens discutată de liderii NATO. Președintele Nicușor Dan a declarat că România a reafirmat sprijinul său ferm pentru statul vecin, în contextul conflictului în desfășurare.

De asemenea, a fost evidențiată necesitatea unor acțiuni coordonate în fața noilor forme de război, inclusiv amenințările hibride.

Președintele a punctat și legătura între crizele globale actuale, menționând rolul Iranului în aprovizionarea cu armament a Rusiei.

În acest sens, a precizat că intervențiile recente asupra capabilităților Iranului reprezintă un semnal important în contextul războiului din Ucraina. În paralel, a fost subliniată relevanța alegerilor din Republica Moldova, prevăzute pentru luna septembrie, ca element crucial pentru stabilitatea regională.

„S-a discutat foarte mult despre Ucraina, s-a discutat despre conexiunea între aceste crize globale, faptul că, după cum ştim, Iranul a furnizat diferite tipuri de armament către Rusia, faptul că intervenţia din ultimele săptămâni asupra capabilităţilor Iranului este o formă de descurajare militară pentru mulţi alţii, inclusiv un semn pentru războiul din Ucraina.

S-a discutat puţin şi de războiul hibrid şi despre colaborarea aliaţilor pe acest subiect”, a explicat Nicuşor Dan.

NATO promite sprijin reciproc și o reevaluare a riscurilor în 2029

Documentul final al summitului, semnat de cei 32 de lideri ai statelor membre NATO, include și un angajament clar de solidaritate în caz de agresiune.

Declarația subliniază faptul că „un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, reafirmând articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Conform declarației, țările membre se angajează să aloce 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035. În 2029 este planificată o analiză intermediară, pentru evaluarea progresului înregistrat și ajustarea măsurilor în funcție de amenințările identificate, în special cele provenite din partea Rusiei.

Rezerve exprimate de unele state membre privind noua țintă bugetară

Deși documentul a fost semnat de toate statele membre, unele guverne și-au exprimat rezerve față de obiectivul de 5%.

Spania a anunțat oficial că nu poate atinge această țintă în perioada stabilită. Alte state și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu sustenabilitatea financiară a angajamentului.

Înaintea summitului, președintele american Donald Trump a ridicat din nou întrebări legate de disponibilitatea Statelor Unite de a apăra aliații europeni.

În acest context, declarația comună a fost menită să reafirme coeziunea și unitatea alianței, în fața unui climat geopolitic instabil și tot mai complex.