Summit decisiv la Bruxelles. Liderii UE discută reducerea bugetului, criza energiei și sprijinul pentru Ucraina

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi și vineri la Bruxelles, pentru un summit dominat de negocierile privind viitorul buget european, scumpirea energiei și războiul din Ucraina. România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care susține menținerea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională, în condițiile în care noua propunere bugetară prevede reduceri importante. Pe agenda reuniunii se află și relațiile comerciale cu China, dar și tensiunile dintre europeni și administrația americană privind sancțiunile impuse Rusiei.

Bugetul Uniunii Europene pentru 2028-2034, una dintre principalele mize ale summitului

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, se numără printre cele mai importante subiecte ale reuniunii de la Bruxelles.

Discuțiile au loc după ce președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat, pe 10 octombrie, o propunere de reducere a bugetului european cu 159 de miliarde de euro față de varianta inițială a Comisiei Europene.

Comisia propusese în iulie 2025 un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, cel mai mare din istoria Uniunii Europene.

Noua propunere reprezintă o reducere de aproximativ 8% față de nivelul inițial și continuă ajustările bugetare discutate anterior, în timpul președinției cipriote a Consiliului UE.

Statele membre au însă poziții diferite în privința dimensiunii viitorului buget.

Germania, Olanda și țările nordice preferă limitarea cheltuielilor europene, în timp ce Spania, Italia și Polonia susțin un buget mai mare.

Aceste diferențe complică negocierile, mai ales în condițiile în care Uniunea Europeană trebuie să finanțeze atât politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, cât și noi priorități legate de apărare, competitivitate și securitate energetică.

România cere păstrarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională

Președintele Nicușor Dan participă la reuniunea Consiliului European cu obiectivul de a susține un buget european ambițios pentru următorii șapte ani.

Poziția României a fost pregătită în cadrul unei ședințe de lucru organizate la finalul săptămânii trecute, în vederea coordonării negocierilor la nivel european.

Potrivit Administrației Prezidențiale, viitorul buget al Uniunii Europene va influența direct perspectivele de dezvoltare economică ale României, prin fondurile disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.

România va pleda pentru menținerea nivelului global al finanțării destinate Politicii de coeziune și Politicii agricole comune.

Cele două instrumente sunt considerate esențiale pentru reducerea diferențelor de dezvoltare dintre statele membre, modernizarea agriculturii și susținerea comunităților rurale.

În paralel, Bucureștiul susține alocarea unor resurse suplimentare pentru apărarea europeană, în special pentru Flancul estic și regiunea Mării Negre.

O altă prioritate este consolidarea competitivității economice și reducerea dependențelor strategice în domeniul energiei și al tehnologiilor avansate.

Înaintea summitului, Nicușor Dan a discutat telefonic cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, despre necesitatea unui buget ambițios, inclusiv prin identificarea unor resurse suplimentare la nivelul Uniunii.

Totodată, președintele României și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au inițiat un demers comun în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”.

Liderii acestui grup au transmis o scrisoare premierului irlandez Micheál Martin, solicitând ca agricultura și coeziunea să rămână priorități centrale ale viitorului buget european.

Prețurile energiei au crescut puternic. Liderii europeni caută soluții pentru populație și companii

Reuniunea va începe joi dimineață cu discuții despre criza energetică, accentuată de ostilitățile din Orientul Mijlociu.

Potrivit informațiilor transmise de Euronews, prețul petrolului se menține peste 100 de dolari pe baril, în pofida unei eliberări coordonate de rezerve de către statele G7.

În același timp, prețul gazelor naturale a ajuns la cel mai ridicat nivel din iarna anului 2022, în condițiile în care stocurile subterane sunt sub media obișnuită.

Situația provoacă îngrijorare în rândul guvernelor europene, mai ales în perspectiva sezonului rece, când crește consumul pentru încălzirea locuințelor.

Italia și Grecia solicită Comisiei Europene să permită o mai mare flexibilitate fiscală, astfel încât statele să poată finanța măsuri temporare și țintite pentru reducerea impactului scumpirilor.

Propunerea este susținută de premierii Giorgia Meloni și Kyriakos Mitsotakis.

Alte state membre sunt însă preocupate de faptul că relaxarea excesivă a regulilor fiscale ar putea încuraja consumul combustibililor fosili și ar putea descuraja investițiile în tranziția energetică.

O altă propunere vine din partea Austriei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Portugaliei și Spaniei.

Cele șase țări susțin introducerea unei taxe europene asupra profiturilor excepționale obținute de companiile energetice pe fondul prețurilor ridicate.

Inițiativa rămâne controversată și nu beneficiază, deocamdată, de suficient sprijin.

Liderii europeni urmează să ofere Comisiei orientări privind măsurile temporare care ar putea fi aplicate pentru protejarea gospodăriilor și a companiilor.

Uniunea Europeană încearcă să reducă dezechilibrul comercial cu China

Relațiile comerciale cu China reprezintă o altă temă importantă a summitului.

Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit comercial de aproximativ un miliard de euro pe zi în relația cu Beijingul, situație care a determinat Bruxelles-ul să solicite măsuri concrete pentru reducerea dezechilibrelor.

Comisia Europeană a cerut Chinei să prezinte rezultate tangibile până în octombrie.

În urma unei vizite efectuate săptămâna trecută la Beijing, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a obținut concesii preliminare privind automobilele hibride plug-in, pământurile rare, magneții permanenți și accesul companiilor europene pe piața chineză.

Aceste progrese sunt considerate importante, dar insuficiente pentru rezolvarea problemelor comerciale dintre cele două economii.

„Suntem mulțumiți de rezultate, dar pentru noi acesta este doar un prim pas, deoarece dezechilibrele nu sunt specifice unui singur sector – ele sunt prezente la toate nivelurile”, a declarat un diplomat european de rang înalt, citat de Euronews.

Potrivit acestuia, punerea efectivă în aplicare a concesiilor va fi esențială pentru evaluarea angajamentelor asumate de Beijing.

Concesiile au permis, pentru moment, evitarea unui conflict comercial de amploare.

Cu toate acestea, Germania și Franța au propus introducerea unui mecanism de urgență care ar putea permite blocarea accesului Chinei la piața europeană dacă dezechilibrul comercial rămâne nesustenabil.

Conform proiectului de concluzii consultat de Euronews, liderii UE ar urma să solicite continuarea dialogului cu Beijingul și consolidarea instrumentelor comerciale europene pentru eventuale măsuri de răspuns.

Sprijinul pentru Ucraina provoacă noi tensiuni între Europa și administrația Trump

Ziua de vineri va fi dedicată în mare parte Ucrainei, la discuții urmând să participe și președintele Volodimir Zelenski.

Reuniunea are loc într-un moment tensionat pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Potrivit informațiilor prezentate de Euronews, președintele american Donald Trump a ajuns la un acord cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru introducerea pe piața americană a unor cantități de motorină rusească.

Washingtonul a emis o derogare temporară de la sancțiuni, valabilă până în aprilie 2027, pentru a permite tranzacțiile respective.

Decizia a provocat nemulțumire în rândul europenilor, care consideră că relaxarea sancțiunilor poate transmite un semnal problematic într-o perioadă în care Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii ucrainene.

În proiectul concluziilor summitului a fost introdusă o formulare critică la adresa Washingtonului.

„Consiliul European regretă decizia Statelor Unite de a ridica temporar sancțiunile asupra motorinei rusești”, se arată în document.

Acordul ar putea avea un efect limitat asupra prețurilor carburanților din Statele Unite, însă preocuparea principală a liderilor europeni privește implicațiile diplomatice și economice ale relaxării restricțiilor împotriva Rusiei.

Trump cere oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești. Europenii sunt reticenți

O altă sursă de tensiune privește solicitările administrației americane referitoare la atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești.

Donald Trump i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia și să respecte un armistițiu energetic.

Președintele ucrainean a transmis că este pregătit să accepte un asemenea armistițiu, cu condiția ca Rusia să îl respecte la rândul său.

În același timp, atacurile rusești asupra instalațiilor energetice ucrainene continuă.

Liderii europeni sunt reticenți în privința solicitării americane, deoarece atacurile ucrainene la distanță reprezintă un instrument important de presiune asupra Moscovei.

Un oficial european de rang înalt a recunoscut existența diferențelor de poziție dintre Bruxelles și Washington, dar a insistat asupra necesității continuării dialogului.

„Nu este prima dată când avem divergențe cu SUA în ceea ce privește războiul din Ucraina, dar nu sunt de acord cu ideea că suntem ignorați”, a declarat acesta.

Oficialul a adăugat că discuțiile cu Statele Unite nu conduc întotdeauna la un acord deplin, dar rămân preferabile absenței dialogului.

Apărarea europeană, atacurile hibride și migrația, pe agenda liderilor UE

Pe lângă negocierile bugetare și problemele economice, Consiliul European va analiza și o serie de provocări legate de securitatea Uniunii.

Potrivit agendei oficiale, liderii vor discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv despre necesitățile infrastructurii critice înaintea iernii.

Vor fi abordate și atacurile hibride atribuite Rusiei în Europa, precum și progresele înregistrate în pregătirea pentru apărare.

O atenție specială va fi acordată identificării deficiențelor din domeniul capabilităților militare și accelerării proiectelor destinate consolidării securității europene.

Pe agenda reuniunii se mai află migrația, extinderea Uniunii Europene, reformele instituționale și situația din Orientul Mijlociu.

Liderii vor examina și progresele privind agenda „O Europă, o piață”, inclusiv măsurile prevăzute pentru 2026 și 2027, precum și modalitățile de reducere a dezechilibrelor economice globale care afectează industria europeană.

Pentru România, aceste discuții sunt importante atât din perspectiva viitoarelor fonduri europene, cât și a priorităților de securitate pentru Flancul estic și regiunea Mării Negre.