Suedia elimină controalele de identitate sistematice la graniţa cu Danemarca
Suedia a anunţat marţi eliminarea controalelor de identitate sistematice la frontiera cu Danemarca, în cadrul Spaţiului Schengen, introduse în ianuarie 2016 pentru a limita afluxul de imigranţi care a traversat întreaga Europă, transmit AFP şi Reuters.
În acelaşi timp, guvernul a decis să consolideze mijloacele poliţiştilor şi vameşilor pentru supravegherea acestei frontiere, au precizat într-o conferinţă de presă la Stockholm ministrul de interne, Anders Ygeman, şi ministrul pentru infrastructură, Anna Johansson.
"Avem nevoie de control la graniţele Suediei pentru a putea menţine securitatea", a precizat guvernul într-un comunicat.
"Trebuie să compensăm eliminarea verificărilor de identitate printr-o consolidare permanentă a altor tipuri de controale la frontieră", a subliniat executivul suedez.
Printre măsurile care vor fi luate pentru întărirea acestor controale se numără instalarea de camere de supraveghere şi verificarea cu raze X a vehiculelor care traversează frontiera, a explicat guvernul.
Controalele de identitate asupra persoanelor din autocarele, trenurile şi feriboturilor care vin din Danemarca au fost prelungite ultima dată cu trei luni în februarie şi vor expira în această săptămână, urmând să nu mai fie extinse, relatează şi site-ul thelocal.se.
Navetiştii din regiunea aglomerată Öresund, unde multe persoane călătoresc pentru muncă între Malmö şi Copenhaga, s-au plâns de faptul că aceste controale de identitate le afectau programul.
Peste 160.000 de persoane au cerut azil în Suedia în 2015, punând o presiune foarte mare asupra capacităţilor ţării de a asigura hrană şi cazare pentru nou-veniţi, cei mai mulţi din Siria.
După introducerea controalelor de identitate, numărul solicitanţilor de azil a scăzut semnificativ, cu circa 80%, de la 10.000 pe săptămână la mai puţin de 500 pe săptămână în prezent.
AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





