Succesul StudentFest se masoara in 20 kg de cuie

StudentFest este de zece ani cel mai important festival studentesc national. Din 1992, strazile Timisoarei deveneau, pentru cateva zile in fiecare an, scene unde studentii isi puteau expune lucrarile si se intalneau cu personalitati de marca in domeniul artei si culturii. De exemplu, regizorii Nae Caranfil si Dan Puric, actorii Claudiu Bleont si Horatiu Malaele, caricaturistul Mihai Stanescu sunt doar cateva nume importante prezente la StudentFest in anii trecuti. Aici s-au lansat trupe astazi c

StudentFest este de zece ani cel mai important festival studentesc national. Din 1992, strazile Timisoarei deveneau, pentru cateva zile in fiecare an, scene unde studentii isi puteau expune lucrarile si se intalneau cu personalitati de marca in domeniul artei si culturii. De exemplu, regizorii Nae Caranfil si Dan Puric, actorii Claudiu Bleont si Horatiu Malaele, caricaturistul Mihai Stanescu sunt doar cateva nume importante prezente la StudentFest in anii trecuti. Aici s-au lansat trupe astazi celebre de umor si viitori cunoscuti actori sau designeri. De asemenea, in editiile trecute, festivalul beneficia de inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei (1998) sau al Comisiei Romane pentru UNESCO (1997).
Amploarea si calitatea artistica a festivalului au scazut insa vizibil in ultimii doi-trei ani. In aprilie 2002, Organizatia Studentilor din Universitatea de Vest Timisoara (OSUT), celebra tocmai datorita acestui eveniment, se pare ca nu a mai reusit sa faca fata dificultatilor. Problema cu care s-au confruntat organizatorii a fost, dupa spusele lor, bugetul prea mic pe care l-au avut la dispozitie.
„Firmele si-au pierdut interesul sa finanteze o manifestare de acest gen. si aceasta pentru ca nu identifica avantaje materiale foarte mari”, se plange Felix Toma, presedintele OSUT. Tot el ne spune ca aproape doua sute de studenti au fost implicati in organizarea si desfasurarea festivalului. O armata intreaga. Cu toate acestea, lipsa de coerenta a evenimentelor a lasat atat participantilor, cat si invitatilor un gust amar. „Foarte slab fata de anii trecuti”, a fost parerea unanima a celor intervievati.

Personalitatile nu s-au aratat interesate de festival

Cele opt sectiuni ale festivalului au fost: arhitectura, arte vizuale, design vestimentar, literatura, muzica, teatru si film. Cei care s-au inscris pentru a participa au venit nu pentru premii, fiindca acestea au fost doar simbolice, ci pentru a-si face cunoscuta munca. In speranta ca vor fi remarcati si ca, poate, vor primi o oferta generoasa.
„Sper ca dupa aceasta carte sa urmeze o a doua: cartea de munca”, a fost comentariul lui Tudor Cretu la lansarea volumului sau de proza. si studentii din trupele de teatru au avut motivatii asemanatoare: „Daca piesa ve iesi bine si va convinge, poate vom merge sa o jucam la Bucuresti”, ne spune Adrian Voichitescu, student in anul III la actorie in Timisoara. El a interpretat personajul Spiridon din piesa „O noapte furtunoasa”, si prestatia sa a fost remarcabila. Din pacate, nici un actor sau regizor cunoscut nu a fost prezent la spectacolele studentilor.
Cat despre participantii la sectiunea arhitectura, acestia au avut cel mai mare ghinion dintre toti. Proiectele selectionate pentru a fi expuse in Piata Unirii, cinci la numar, trebuiau terminate si inaugurate miercuri, in a doua zi a festivalului. Sambata seara, cand majoritatea participantilor plecasera deja, constructiile studentilor nu erau gata inca. „Expozitia de arhitectura s-a amanat pentru ca nu am avut de unde sa le dam materiale”, explica Viviana Avram, directorul festivalului. Pe de alta parte, Felix Toma ne descrie cum s-au obtinut sponsorizarile in materiale: „O firma s-a oferit sa ne sponsorizeze cu 20 de kilograme de cuie. Cand am ajuns la fabrica respectiva, ne-au explicat ca ne vor da cuiele care cad din masina in timpul prelucrarii si ca noi trebuie sa venim cu o cutie si sa le prindem cand cad. Am stat acolo pana am adunat 20 de kilograme!”
Lipsa de materiale nu explica totusi dezorganizarea si eliminarea din programul festivalului a multor evenimente. De exemplu, atelierele de lucru nu au mai avut loc, iar la sectiunea „performance” a fost realizat un singur proiect, si nici el prea convingator. Cativa studenti de la Universitatea Maritima din Constanta au fost invitati la festival pentru a construi o barca. Insa, cand au ajuns, li s-a spus ca atelierele de lucru nu mai au loc si deci au venit degeaba. Intrebati ce fac, totusi, de trei zile in Timisoara, ei ne-au aratat sticlele de bere de pe masa: „Asta facem”.

Sponsorii au fost putini si sumele mici

Felix Toma ne spune ca 147 de firme au fost contactate de catre membri ai OSUT, incepand cu luna ianuarie, in scopul atragerii de fonduri pentru festival. Dintre acestea, una singura a sponsorizat StudentFest-ul cu 15.000.000 de lei, si inca vreo doua-trei cu sume infime sau, mai simplu, cu diferite materiale ca, de exemplu, scanduri, cuie sau vopsele. Primaria a mai ajutat cu inchirierea salilor de expozitie, pentru care nu s-a platit nimic.
Finantatorii importanti au fost Agentia Sociala a Studentilor, Ministerul Tineretului si Sportului, Directia de Tineret si Sport a judetului Timis. In total, s-au adunat 215.000.000 de lei, mai putin cu 15.000.000 decat anul trecut. Toti acesti bani au fost folositi pentru a plati cazarea si masa participantilor din alte orase. Felix a numarat 247 de persoane cazate in caminele din campusul studentesc si hranite la cantina. Pentru o persoana, s-a platit in total 189.000 de lei pe zi. Un calcul simplu, si descoperim ca aceasta cheltuiala pentru participanti insumeaza mai putin de 50.000.000 de lei. Organizatorii se plang ca banii nu au fost deajuns.
„Ministerul Culturii nu ne-a trimis inca banii promisi pentru festivalul de anul trecut! Avem de primit 20.000.000 de lei pentru care exista aprobare scrisa, dar nu au venit nici pana acum”, conchide Felix.

Secretele reusitelor editiilor trecute

· Prezenta unor actori, regizori, cantareti cunoscuti (Dan Puric, Claudiu Bleont, Mircea Baniciu)
· Prezentarea in premiera a unor filme (Nae Caranfil, „E pericoloso sporgersi”, 1994)
· Debutul unor grupuri cunoscute de umor
(Vacanta Mare, Tact)
· Prezenta a peste 100 de studenti din Ungaria, Cehia, Polonia, Franta (1996, 1997)
· Desfasurarea sub patronajul Presedintiei Romaniei sau a UNESCO
· Expunerea lucrarilor si jucarea spectacolelor pe strada
· O tema anume, diferita in fiecare an, care sa poata defini toate sectiunile componente. Singura sectiune care a avut continuitate a fost aceea de arte plastice.