Studiu: 60% din români vor alt job pentru că se consideră subapreciați de angajator
SURSA FOTO: Dreamstime - șomer
Studiu Randstad Workmonitor prezintă efectele pandemiei asupra angajaților din România. Rezultatele arată că peste 60% din angajații români care își caută un alt job se consideră subapreciați la locul de muncă actual. Totodată, aproape 19% consideră că și-au îmbunătățit abilitatea de a atrage venituri.
Ediția de toamna a studiului Randstad Workmonitor indică o tendință ce poate fi numită „Anul conștientizării asupra parcursului profesional în linie cu așteptările personale” în rândul angajaților, care au dobândit, în urmă pandemiei, o mai mare claritate cu privire la ce își doresc de la viața lor, în plan profesional și personal.
Cel mai recent studiu realizat de compania Randstad relevă cum se reflectă acest lucru în deciziile lor și care sunt așteptările pe care le au de la angajatori pentru a-i susține în privința acestora. Randstad Workmonitor arată că peste 60% din angajații români care își caută un alt job o fac pentru că se consideră subapreciați la locul de muncă actual, față de media globală de 54%. Prin comparație, procentul minim este înregistrat în Luxemburg (34%), iar cel maxim în India (76%), în timp ce, la nivelul Europei de Est, în Turcia acesta este de 67%, iar în Republica Cehă de 47%.
“Pentru angajatori, este momentul să reevalueze ce au de făcut pentru a veni în întâmpinarea noilor perspective și așteptări pe care le-a dobândit forța de muncă, în urma pandemiei. Un salariu competitiv este o condiție necesară, dar nu suficientă. Este util de revizuit pachetul de beneficii, astfel încât acesta să îi susțină pe angajați să integreze cât mai ușor responsabilitățile legate de viață personală și de familie cu acelea de la birou. Totodată, Randstad Workmonitor a identificat o nevoie a angajaților până în acest an mai puțin vizibilă, aceea ca activitatea lor să răspundă unui scop important pentru ei”. – Mihaela Maranca, Director General, Randstad România
Când iau în considerare o mutare în carieră, angajații se uită la criterii rezultate din întrebările existențiale pe care și le-au adresat în ultimii aproape doi ani, precum o activitate cu sens, program flexibil, lucrul la distanță, stresul minim la locul de muncă și un mediu de lucru sigur.
Pachetul de compensații ramâne cel mai important criteriu, dar elementele non-financiare vor fi cele care îi vor diferenția pe angajatori în strategia lor de atragere a forței de muncă. 48% din angajații români declară că sunt mulțumiți de situația lor actuală, dar rămân deschiși la noi oportunități. Alți 15.7% caută activ un alt loc de muncă, plănuiesc să se pensioneze în curând, și-au schimbat recent locul de muncă, s-au mutat într-o altă industrie sau și-au luat o pauză. Doar o treime (33%) dintre ei sunt mulțumiți de situația curentă și nu intenționează să își schimbe locul de muncă.
Aproape jumătate din angajații români se simt mai stresați de când a izbucnit pandemia
Provocările impuse de COVID-19 au scos la iveală reziliența forței de muncă de pretutindeni, în ciuda greutăților și a schimbărilor prin care a trecut în această perioadă. În contextul incertitudinii fără precedent generate de pandemie, angajații par mai siguri de ceea ce își doresc în viața și cariera lor.
Îngrijorările și neplăcerile pe care le-au avut le-au schimbat profund perspectivele și dorințele. Preluarea controlului asupra destinului lor, fie la locul de muncă, fie acasă, a devenit caracteristica definitorie pentru forța de muncă post-pandemie.
Cercetarea Randstad Workmonitor arată că:
– 45% din români se simt mai stresați de când a izbucnit pandemia și vor să facă o schimbare în viața lor profesională, comparativ cu media globală de 49%;
– 49% se simt inspirați de colegi și / sau prieteni să facă o schimbare în cariera lor, față de 51%, media globală;
– Peste 60% din angajații români își caută un alt job pentru că se consideră subapreciați la locul de muncă actual;
– 79% știu mai bine ce vor referitor la cariera lor, ca urmare a pandemiei;
– 61% s-ar gândi să accepte un loc de muncă în străinătate, dacă acesta le permite să lucreze la distanță.
Peste 7% din angajați, promovați fără să primească mărire de salariu
Pandemia a modificat viziunea și noțiunea de comunitate și de loc de muncă. Distanțarea socială, lockdown-urile și alte măsuri de sănătate publică au schimbat modul în care au loc interacțiunile personale dintre familii, prieteni și colegi. Modul în care își conduc viața, protocoalele pe care le-au adoptat la locul de muncă și sacrificiile pe care le-au făcut, toate au remodelat percepțiile și așteptările. În doar doi ani, obiceiurile oamenilor s-au schimbat definitiv, iar o revenire la obiceiurile de dinainte de pandemie probabil că nu va avea loc prea curând. Peste 80% din angajații români își doresc mai multă flexibilitate la locul lor de muncă și, în general, în cariera lor, față de media globală, de 76%. 70% simt nevoia unor teste de evaluare, din partea angajatorului sau a instituțiilor statului, pentru a înțelege mai bine asupra căror abilități să pună accentul, în dezvoltarea lor, în vreme ce media globală înregistrează un procent de 66% în această direcție, iar rata cea mai ridicată se regăsește în China (94%).
Procentul românilor care au reevaluat, în mai mică sau mai mare măsură, modul în care munca se integrează în programul lor personal este de peste 86%, puțin peste media globală, de 83%. Aproape 19% consideră că, în ultimul an, și-au îmbunătățit abilitatea de a atrage venituri. Peste 15% din angajații români au fost promovați, în perioada pandemiei, primind, în același timp, o mărire de salariu, iar 7.2% au fost avansați fără ca acest lucru să se reflecte asupra câștigurilor.
De ce țin cont românii când iau o decizie legată de cariera lor
1. Pachetul de compensații și beneficii – 66%
2. Un mediu de lucru sigur – 51%
3. Flexibilitatea programului, pentru a avea timp pentru responsabilități extra-profesionale – 50%
4. Un job cu un nivel de stres acceptabil – 43%
5. Oportunitățile de dezvoltare a carierei – 37%
6. Lucrul pentru un angajator respectat, căruia îi pasă de angajați – 34%
7. Opțiunile de lucru la distanță – 27%
8. Oportunitățile de a-și dezvolta abilități pe termen lung, valoroase pentru piața muncii – 25%
9. O activitate cu sens – 18%
10. Un loc de muncă unde să se poată conecta cu alte persoane – 17%
11. Lucrul pentru o companie în dezvoltare și / sau inovatoare – 17 %
12. Un șef / superior care le reprezintă interesele – 14 %
13. Un loc de muncă unde angajații manifestă grijă și atenție unii față de alții – 14 %
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





